agrimanet, autor la Agrimanet

Ce ne spune o analiză de calitate a ierbii?

septembrie 18, 2026septembrie 18, 2026 agrimanet

Ce ne spune o analiză de iarbă? Analiza de laborator și managementul pășunii trebuie să meargă împreună. Pășunea se gestionează, nu se cumpără la sac.

Ce ne spune, de fapt, o analiză de calitate a ierbii? De multe ori, când vorbim despre pășune, discuția se oprește la o singură întrebare: „Câtă proteină are iarba?” Este importantă. Dar este doar o parte din poveste. O analiză de calitate a ierbii trebuie privită ca pe-o fotografie a ceea ce-i oferim vacii în momentul respectiv. Iar dacă privim datele din această analiză mai atent, apar câteva lucruri foarte interesante. Două profiluri de iarbă pentru două tipuri de ferme (amestec pentru vaci de lapte și amestec pentru vaci de…

Investim în ce se vede sau în ce produce?

septembrie 17, 2026septembrie 17, 2026 agrimanet

Investim în ce se vede sau în ce produce? Ferma românească este încă gândită ca o investiție în infrastructură, nu ca un sistem biologic și economic. Și aici apare o contradicție interesantă: fermierul poate investi sute de mii de euro într-un grajd, dar poate ezita să investească în ceea ce produce zilnic furajul care intră în acel grajd. 1. Grajdul se vede. Pajiștea nu se vede în bilanț Un grajd nou este o investiție concretă: beton, metal, instalații, echipamente. Pajiștea este mai greu de perceput ca „activ”. Dar, în realitate,…

Evaluarea dinamică a pășunii

septembrie 17, 2026 agrimanet

Evaluarea dinamică a pășunii Momentul optim pentru evaluarea unei pășuni nu este o singură zi din an. Dacă vrem să înțelegem cu adevărat potențialul ei, trebuie să o evaluăm în momente-cheie ale sezonului. Pentru un fermier care vrea să ia o decizie de management, aș folosi 4 evaluări principale: 1. Primăvara – evaluarea de pornire Martie–aprilie, în funcție de zonă și altitudine, este momentul în care verificăm: ce specii au supraviețuit iernii; densitatea covorului vegetal; golurile și zonele degradate; proporția de graminee, leguminoase și buruieni; starea solului; efectele băltirii, înghețului…

Ești sigur că pajiștea ta își atinge întregul potențial?

septembrie 10, 2026septembrie 10, 2026 agrimanet

Ești sigur că pajiștea ta își atinge întregul potențial? O pajiște poate să fie verde, să arate bine și totuși să fie departe de potențialul ei real. Aceasta este una dintre cele mai importante întrebări: Ești sigur că pajiștea ta îți oferă tot ceea ce ar putea oferi? Pentru că o pajiște nu trebuie evaluată doar după culoare. Nu este suficient să spunem că este verde. Trebuie să ne întrebăm: Câtă materie uscată produce? Cât din această producție poate fi consumată efectiv de animale? Ce plante formează covorul vegetal? Cât…

„Ucraina ne omoară agricultura!”

septembrie 10, 2026 agrimanet

„Ucraina ne omoară agricultura!” Este foarte tentant să explici un preț mic prin existența unui concurent. Și uneori concurența chiar produce pierderi. Dar hai să punem întrebarea care doare: Cu cât producem noi o tonă și cu cât poate fi produsă de concurent? Dacă noi avem costuri de 1.000 lei/tonă și altcineva poate produce și transporta la un cost mai mic, problema nu se rezolvă doar prin interdicții. Astăzi este Ucraina. Mâine poate fi Argentina. Poimâine Brazilia. Peste zece ani poate fi altcineva. Agricultura mondială nu se oprește pentru noi.…

Cum se creează valoarea genetică în zootehnie

septembrie 7, 2026 agrimanet

Cum se creează valoarea genetică în zootehnie 1. Ce s-a întâmplat? La „Vânzarea Națională Charolais 2026”, desfășurată pe 2 septembrie la Agropôle du Marault, au fost propuși 36 de tăurași. S-au vândut 32, dintre care 31 prin licitație și unul ulterior, prin negociere directă. Prețul mediu a fost de 8.894 €, iar recordul a fost Bourbon – 41.900 €. Bourbon, provenit de la EARL Gabory Bruno, a obținut în aceeași zi și titlul de „Grand Raceur”, asigurându-și primul loc la Concursul Național de Viței. Asta este esențial. Nu avem un…

„Supermarketul ne fură!”

septembrie 7, 2026 agrimanet

„Supermarketul ne fură!” Este probabil una dintre cele mai eficiente lozinci din agricultura românească. Fermierul primește 2 lei. Consumatorul plătește 8 lei. Și imediat apare verdictul: „Supermarketul a furat 6 lei”! Doar că între fermă și raft există o lume întreagă: transport, colectare, procesare, ambalare, depozitare, energie, personal, pierderi, logistică, TVA, finanțare, marketing. Asta nu înseamnă că supermarketul nu are putere de negociere. Are! Dar întrebările serioase sunt: De ce fermierul român negociază atât de slab? Unde sunt cooperativele? Unde este procesarea? Unde sunt contractele pe termen lung? Unde este…

Ce înseamnă să trăiești bine din zootehnie?

septembrie 7, 2026septembrie 7, 2026 agrimanet

Ce înseamnă să trăiești bine din zootehnie? Un tânăr crescător de vaci de lapte a pus o întrebare simplă, dar care spune foarte multe despre agricultura românească: „Credeți că se mai poate trăi bine din creșterea vacilor în România?” Răspunsul meu este DA. Dar nu oricum. Nu mai putem construi o fermă doar cu ideea „am vaci, dau lapte, primesc bani.” Astăzi trebuie să gândim întregul sistem. 1. Vaca nu este singurul lucru care trebuie urmărit O vacă poate produce 5, 8 sau 10 mii de litri de lapte. Dar…

„Bruxelles-ul ne distruge agricultura!”

septembrie 2, 2026septembrie 2, 2026 agrimanet

„Bruxelles-ul ne distruge agricultura!” Este una dintre cele mai populare propoziții din agricultura românească. Și, ca orice slogan bun, are un sâmbure de adevăr. Da, Uniunea Europeană impune reguli. Da, unele reguli costă. Da, unele politici pot fi prost gândite sau prost aplicate. Da, România poate negocia mai bine anumite lucruri. Dar de aici până la „Bruxelles-ul vrea să ne distrugă agricultura” este o distanță uriașă. Pentru că, dacă vrem să fim serioși, trebuie să răspundem la câteva întrebări simple: Care regulament? Ce obligație? Cât costă? Pe cine afectează? Cu…

De ce avem producție bună, dar unele ferme rămân neprofitabile?

septembrie 1, 2026septembrie 1, 2026 agrimanet

„Hambare pline, conturi goale” este un editorial scris de prietena mea, Nicoleta Dragomir. Nu neg problema, dar abordarea mi se pare prea simplă și mută aproape toată responsabilitatea de la managementul fermei și structura producției la „piață”. 1. „Hambare pline, conturi goale” confundă producția cu profitabilitatea. Un hambar plin este doar dovada că există marfă. Profitul unei ferme nu se stabilește prin tonă/hectar × preț, ci prin venituri – toate costurile = profit. Iar aici trebuie să vedem ce se întâmplă înainte ca grâul să ajungă în hambar: cât a…