Cateva cifre despre agricultura noastră

Cateva cifre despre agricultura noastră; pret mediu tomate, grau, floarea soarelui, soia, cirese, consum fructe, import fructe/legume; stiri agricole

În intervalul de timp 2012-2019, prețul mediu anual al tomatelor cultivate în câmp a avut o tendință de evoluție oscilantă, acesta a înregistrat limite cuprinse între 2,37 lei/kg în anul 2013 și 3,69 lei/kg în anul 2019, atunci când s-a evidențiat o creștere a prețului mediu anual cu aproximativ 19% față de cel înregistrat în anul 2018 (3,09 lei/kg) și cu 23% față de cel din anul 2012 (3,01 lei/kg).

România se află pe locul trei în ierarhia principalelor țări cultivatoare de tomate a blocului comunitar, după Italia (97.092 hectare) și Spania (56.128 hectare). În Europa s-au recoltat 23,291 milioane tone de tomate, iar România a raportat o producție de 742.899 tone, respectiv aproximativ 3,2% din totalul producțiilor obținute la nivel european. Suprafețele alocate și producțiile obținute în 2018, în România, sunt la un nivel destul de scăzut față de maximul atins în 2011 când țara noastră a înregistrat producții de 910.978 tone de pe o suprafață cultivată de 51.745 hectare. Cea mai mare suprafață cultivată cu legume este concentrată în Câmpia de Vest a Banatului și Crișanei, Câmpia Băileștiului, Boianului, Burnașului și Bărăganului, Lunca Dunării și Dobrogea. Potrivit datelor FAOSTAT, în 2018 suprafața totală cultivată cu tomate în România a ajuns la 40.734 hectare, ceea ce reprezintă 9% din suprafața alocată acestei culturi în Europa.

În perioada 2012-2019, prețul mediu anual al vișinelor în România a oscilat între 4,99 lei/kg în anul 2015 și 7,83 lei/kg în anul 2019, observându-se o creștere a prețului mediu cu aproximativ 33% în anul 2019 față de cel înregistrat în anul 2018 (5,25 lei/kg).
În aceeași perioada, prețul mediu anual al cireșelor în România a prezentat limite cuprinse între 6,26 lei/kg în anul 2015 și 8,79 lei/kg în anul 2019, înregistrându-se o creștere cu 28% a prețului în anul 2019 față de cel din anul 2018 (6,37 lei/kg).

Conform datelor statistice (INS), în anul 2015 importul de fructe și legume a înregistrat o valoarea de 19,78 miliarde de euro. În anul 2019 această valoare a crescut considerabil, atingând 32,58 miliarde de euro, evoluție resimțită la nivelul prețului de vânzare și la nivelul veniturilor producătorilor români. Principalele cauze ale creșterii din punct de vedere valoric a importurilor sunt generate de sezonalitatea producției, lipsa adaptării ofertei de legume și fructe în funcție de cerințele pieței, dar și din cauza fenomenelor meteo care au avut un efect negativ asupra producției.

În România consumul de fructe a înregistrat o creștere în anul 2018 față de anul 2014, și anume, dacă în anul 2014 consumul de fructe a fost de 80,2 kilograme/locuitor, în anul 2018 s-a înregistrat un consum de 110,8 kilograme/locuitor, reprezentând o creștere a consumului cu aproximativ 27%.

Prețul de valorificare al producției de soia a prezentat o creștere în prima parte a perioadei analizate, atingând un maxim în anul 2013, de 1,52 lei/kg. De asemenea, prețul de valorificare al soiei în anul 2019 a fost de 1,28 lei/kg, cu aproximativ 26% mai ridicat față de prețul înregistrat în anul 2010. Pentru anul 2020 se estimează un preț de valorificare de 1,23 lei/kg, cu 19% mai mic față de valoarea maximă a perioadei.

Suprafețele cultivate cu grâu, în perioada 2014-2018 au înregistrat oscilații atât în sistem convențional cât și în ecologic. În sistem convențional cea mai mare suprafață cultivată cu grâu (2,1 mil. ha) a fost înregistrată în anul 2016, iar în sistem ecologic în anul 2018 (69 mii ha). În ceea ce privește producția totală, în anul 2018 se înregistrează cele mai ridicate producții de grâu atât în sistem convențional (10,1 mil. tone), cât și pentru cel cultivat în sistem ecologic (143 mii tone).

În România, prețul mediu al sfeclei de zahăr a scăzut în perioada 2016-2020. În anul 2020 se estimează un preț mediu de 0,12 lei/kg, ceea ce înseamnă o scădere de 62,5% față de anul 2016 (0,32 lei/kg). Scăderea prețurilor poate fi pusă pe seama faptului că în anul 2017, Uniunea Europeană a eliminat cotele la producția de sfeclă de zahăr, ducând astfel la o supraproducție, respectiv la scăderea prețurilor.

Producția medie a culturii de sfeclă de zahăr prezintă o tendință descendentă în perioada 2014-2018. În anul 2018 randamentul a scăzut cu 14,68% față de anul 2014 în care s-a înregistrat cel mai ridicat randament (39,3 t/ha). În ceea ce privește consumul mediu anual pe locuitor, în România, în perioada 2014-2018 a crescut cu 20,37% în anul 2018 (25,4 kg) comparativ cu anul 2014 (21,1 kg).

În perioada 2010-2019, prețurile de valorificare al producției de floarea soarelui au înregistrat valori de minim 0,96 lei/kg, în anul 2010 și de maxim 1,51 lei/kg, în anul 2013. Începând cu anul 2011 prețul de valorificare înregistrează creșteri semnificative cu excepția anilor 2014 (1,04 lei/kg) și 2015 (1,01 lei/kg) datorită ofertei de floarea soarelui existente pe piață, comparativ cu cererea. Pentru anul 2020 se estimează un preț de valorificare de 1,10 lei/kg, cu 27% mai mic față de valoarea maximă a perioadei. Conform estimărilor Comisiei Europene pentru România „producția medie la hectar, la floarea soarelui, va ajunge la 2,6 t/ha, cu 0,1% peste raportările anului trecut”, ceea ce înseamnă o oferta mai bună pentru piață.

sursa Institutul de Cercetare pentru Economia Agriculturii si Dezvoltare Rurala

Related posts

Leave a Comment