Strategii de fertilizare a culturilor – azot din îngrășăminte și… din aer

Strategii de fertilizare a culturilor – azot din îngrășăminte și… din aer

Iau, la nimereală, una dintre ofertele primite la îngrășămintele chimice, TVA inclus, cu transport până-n județul Tulcea: Azotat de amoniu – 5133, Uree – 4375, Nitrocalcar – 4190, NPK 15.15.15 – 4558, NPK 20.20.0.9S – 4400, DAP 6450. Și o a doua ofertă, fără transport: Azotat de amoniu – 4250, Uree – 4380, Nitrocalcar – 4000, NPK 15.15.15.11S – 4250, NPK 20.20.0.13S – 4250, DAP – 6050. Lei pe tonă.

Este puțin probabil ca prețurile să scadă semnificativ în 2022. Când începi să calculezi costul de producție, cifrele te iau de cap. Ce ar trebui să fac? Cum să acționezi în acest sezon pentru a nu lucra „pe minus”? Există moduri diferite. Să ne ocupăm de opțiuni.

Vreau producție, plantele trebuie să mănânce, au nevoi specifice.

Grâul este cunoscut ca o plantă care reacţionează foarte bine la aplicarea îngrăşămintelor minerale şi organice, consumul specific de elemente nutritive fiind: 2,3 – 3,3 kg N, 1,1 – 1,8 kg P2O5, 1,9 – 3,7 K2O/100 kg boabe + paiele aferente (după GH. BÂLTEANU, 1991).

Consumul specific de substanţe nutritive la orz este apropiat de cel al grâului. Astfel, pentru 1.000 kg boabe, plus producţia corespunzătoare de paie, orzul consumă în medie, între 24 – 29 kg N, 11 – 13 kg P2O5 şi 21 – 28 kg K2O.

Rapiţa este foarte pretenţioasă la fertilizare, fiind o mare consumatoare de elemente nutritive. Pentru o tonă de seminţe şi producţia de biomasă aferentă, consumul specific este de 50 – 60 kg azot, 30 – 60 kg fosfor, 40 – 50 kg potasiu, 50 – 60 kg calciu, 20-30 kg sulf şi importante cantităţi de microelemente.

În condițiile creșterii semnificative a costului îngrășămintelor, fermele au 2 moduri de a optimiza nutriția cu azot. Prima strategie este creșterea eficienței azotului mineral din îngrășăminte. Iar a doua este creșterea cantității de azot disponibil din surse naturale.

S-a menționat deja că planta consumă azot nu numai din îngrășămintele minerale. Un procent semnificativ de azot provine din surse naturale, cum ar fi solul și aerul. Și pe asta se bazează a doua strategie de fertilizare.

Câteva statistici:

• Rezervele de azot în stratul de sol arabil — de la 2 la 8 t/ha,
• Cantitatea de azot liber (N 2 ) din aer — în jur de 70 de tone pe o suprafață de 1 ha.

În funcție de tipul de sol, acesta poate conține până la 30 t/ha de azot. De asemenea, este mult N în aer. Dacă luăm în considerare că pe o suprafață de 1 ha regăsim până la 70 t de azot, atunci ajungem la un total de 100 t/ha.

Problema este că plantele pot consuma de la 0,5 până la 1% din aceste resurse. În mediul natural, chiar și această cantitate mică de hrană este disponibilă exclusiv datorită microorganismelor din sol.

Aproximativ 80% din biota solului este concentrată în zona rizosferei plantelor la o distanță de 1-2 mm. O colonie de microorganisme însoțește rădăcina pe toată adâncimea sa, formând legături simbiotice puternice cu ea. Datorită acestora, plantele primesc apă, nutrienți disponibili și chiar hormoni care stimulează ramificarea sistemului radicular.

Deci esența celei de-a doua strategii de fertilizare este de a popula solul cu microorganisme, cu o capacitate mare de mobilizare a azotului.  

Alternative la îngrășămintele chimice

Centrul de Inovare Agricolă “AGRIMANET”, în urma parteneriatului cu Agrotechnik Solutions, are în portofoliu biopreparatul bacterian AZOTOHELP® , care, utilizând doar 0.5 L/ha, poate atrage suplimentar până la 60 kg/ha de azot s.a., ceea ce echivalează cu o cantitate de 174 de kg de azotat de amoniu. 174 de kg de azotat de amoniu costă 893 de lei; un litru de AZOTOHELP este 90 de lei.

Substanța activă ce stă la baza produsului prezentat este  Azotobacter chroococcum 1×10⁹ CFU / ml.

În comparație cu îngrășămintele chimice, producția loturilor fertilizate cu AZOTOHELP® au fost mai mari decât ale celor fertilizate chimic.

Astfel, la grâu s-a obținut un spor cuprins între 170 și 880 kg/ha, la soia s-a obținut un spor de 230 kg/ha, la rapiță s-a obținut un spor de 290 kg/ha, la porumb s-a obținut un spor de 1540 kg/ha, la floarea soarelui s-a obținut un spor de 640 kg/ha, la cartofi s-a obținut un spor de 4.9 T/ha, la castraveți s-a obținut un spor de 5.0 T/ha, iar la căpșuni s-a obținut un spor de 3.2 T/ha.

În fișă produsului sunt prezentate rezultatele tehnice obținute.

Recomandare de utilizare:

Varianta 1:

• înainte de semănat: 3 – 5 L/ha;
• la semănat: 0.5 – 1 L/ha;
• în vegetație: 0.5 l/ha.

Preț 90 lei/litru (4-6 litri/ha = 360-540 lei/ha). Astfel, asigurăm întregul necesar de azot al culturii cu maxim 600 de lei/ha, ținând cont și de tratamentul aplicat seminței (cu maxim 24 de ore înainte de semănat!).

Plecând de la prețul azotatului de amoniu, prețul unui kg de azot s.a. este de 15,3 de lei. Presupunând că în sol avem 50 de kg de N s.a., pentru o producție de 7.5 to grâu/ha este necesar să aplicăm 122.5 kg de N s.a. Cost cu îngrășămintele chimice: 1874 lei/ha. O economie de 1274 lei/ha.

Varianta 2:

În această variantă se reduce cu aproximativ 35% utilizarea îngrășămintelor cu azot, menținând producțiile. Cumm am precizat mai sus, prețul unui kg de azot s.a. este de 15,3 de lei, iar pentru o producție de 7.5 to grâu/ha este necesar să aplicăm 122.5 kg de N s.a. Prin utilizarea AZOTOHELP-ului, vom aplica cel mult 80 de kg de N s.a. Obținem o economie de aproximativ 660 de lei/ha, cheltuind maxim 90 de lei/ha.

Datorită fixării azotului, disponibilitatea azotului liber din aer crește, iar la nivelul solului este eliberat azotul humus, reziduurile de cultură, etc.

Alegerea strategiei în fertilizarea cu azot în condițiile creșterii vertiginoase a prețurilor la îngrășămintele chimice depinde de obiectivele stabilite de fiecare fermă. Dar, după cum vedem, este mai profitabil și mai rațional să folosiți AZOTOHELP, ceea ce nu numai că vă va economisi bani, ci va reduce și presiunea asupra mediului și va contribui la îmbunătățirea solului.

Alegerea este a ta!