În cea mai recentă propunere de compromis pentru următorul buget de cheltuieli al UE pe 7 ani, banii alocați Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) au fost tăiați cu 7,5 miliarde EURO; aceasta scadere este compensata parțial cu o creștere de doar 2,5 miliarde EURO sub forma plăților directe către fermieri.
Vineri (14 februarie), președintele Consiliului European, Charles Michel, a propus o ușoară creștere a dimensiunii generale a cadrului financiar multianual (CFM) de la 1.067% la 1.074% din venitul național brut al UE27 (VNB), comparativ cu propunerea președinției finlandeze. într-un nou plafon de cheltuieli de 1.094 miliarde EUR.
Liderii UE27 urmează să discute despre diferitele propuneri bugetare în cadrul unui summit extraordinar.
Ajustarea propusă de Michel se întâmplă să corespundă cu 7,5 miliarde de euro necesară pentru înființarea noului fond de tranziție justă al UE, care figurează la rubrica „Resurse naturale și mediu”.
În acest ultim proiect de buget, banii alocați la rubrica „resurse naturale și mediu” se ridică la 354,1 miliarde de euro; aici intra, de asemenea, fondul geografic al PAC pentru pescuit, respectiv Fondul european maritim și pentru pescuit (FEPF), dar și programul de acțiune climatică LIFE.
Bugetul PAC este format din trei surse principale: plățile directe către fermieri și cheltuielile legate de piață, care formează împreună așa-numitul prim pilon, plus sprijinul pentru dezvoltare rurală, care este considerat cel de-al doilea pilon al PAC.
În propunerea lui Michel, alocarea bugetului pentru primul pilon este de 256,7 miliarde EUR la prețuri constante pentru 2018, cu o creștere de 2,5 miliarde de euro în comparație cu suma alocată atât în propunerea PAC a Comisiei prezentată în iunie 2018, cât și în instrumentul de negociere al președinției finlandeze.
Cu toate acestea, banii consacrați celui de-al doilea pilon al PAC se ridica la 72,5 miliarde de euro, adică cu 7,5 miliarde de euro mai puțin decât propunerea finlandeză, rezultând o reducere totală de 5 miliarde de euro pentru programul de subvenții agricole al blocului principal.
O astfel de scădere este frustranta pentru eforturile președinției finlandeze de a aloca 10 miliarde de euro mai mult fondurilor de dezvoltare rurală, pe care le inainteaza în proiectul de propunere, pentru a compensa pierderea uriașă de fonduri pe care cel de-al doilea pilon le va inregistra în următoarea perioadă de programare.
În propunerea Comisiei, ajutorul pentru dezvoltare rurală a scăzut cu 28% față de bugetul PAC 2014-2020, în timp ce primul pilon a scăzut doar cu 11%.
Adresându-se Parlamentului European săptămâna trecută, comisarul pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, a subliniat importanța de a avea un „buget bun pentru PAC”, deoarece noile ambiții ale mediului vor fi costisitoare pentru fermieri.
Cu toate acestea, nu toate statele membre sunt adeptele aceleasi directii. Comentând propunerea lui Michel, premierul olandez Mark Rutte a declarat că UE trebuie să se concentreze mai puțin pe zonele tradiționale precum agricultura și mai mult pe provocările majore ale vremii noastre, cum ar fi schimbările climatice și migrația.
Convergență externă și flexibilitate
În propunerea sa, Charles Michel a scos la iveală și noul criteriu controversat de convergență externă introdus de președinția Finlandei, care ar fi obligat statele membre să garanteze un nivel minim de ajutor pe hectar de plăți directe până în 2027.
Introdusă prin reforma PAC din 2013, convergența externă urmărește să reducă diferențele de sprijin mediu la hectar după extinderea estică. Acest proces este conceput pentru a permite treptat plăți directe egale pentru toate statele membre.
Dar conceptul de convergență externă s-a confruntat recent cu critici din partea unor țări UE, care se opun reținerii procesului în PAC.
Propunerea lui Michel prezintă, de asemenea, o schimbare relevantă, asigurând o mai mare flexibilitate în transferul dintre cei doi piloni ai PAC.
Procentul de transfer al plăților directe în cadrul primului pilon către programele de dezvoltare rurală din cel de-al doilea pilon este propus a fi crescut la 20%, de la 15% atât la președinția finlandeză, cât și la proiectele de propuneri ale Comisiei.
De asemenea, ratele maxime de cofinanțare ale UE pentru programele de dezvoltare rurală au crescut de la 70 la 75%, dar numai pentru regiunile mai puțin dezvoltate ale Europei.
