Numărul și dimensiunea parcelelor într-un sistem de pășunat flexibil pe parcele
Două întrebări le aud frecvent: „de câte parcele am nevoie?” și „cât de mari ar trebui să fie?” Răspunsurile la aceste întrebări depind de obiectivele fermierului, de nivelul actual al producției de iarbă, de numărul și dimensiunea animalelor, de nevoile nutriționale ale animalelor și de ce alte suplimente li se vor da animalelor în timpul pășunatului.
Numărul de parcele dintr-un sistem de pășunat flexibil pe parcele
Numărul de parcele dintr-un sistem de pășunat flexibil pe parcele determină ține de controlul momentului și intensității pășunatului animalelor. Când pășunatul este gestionat cu atenție, creșterea numărului de parcele poate crește producția de iarbă disponibilă pe hectar și producția animală pe hectar.
Numărul optim de parcele depinde de obiectivele fermierului, de tipul de animale pășunate, de buget și de piața locală. Un număr mai mare de parcele este justificat Pentru vacile de lapte avem nevoie de un număr mai mare de parcele față de necesarul pentru bovinele de carne. Numărul de parcele depinde de intervalul de recreștere sau de „odihnă”, de numărul de zile în care animalele au voie să stea pe o parcelă. Numărul total de parcele necesare în sistemul de pășunat flexibil pe parcele ar trebui să se bazeze pe cel mai lung interval de recreștere și pe intervalul în care este planificat pășunatul. Cel mai lung interval este de obicei la sfârșitul verii.
Intervalul de recreștere necesar pentru o producție optimă depinde de specia furajeră și de perioada anului. Primăvara, pășunile de golomăț-păiușuri-trifoi au nevoie de aproximativ 21 de zile de recreștere. Aceasta crește la 42 de zile în mijlocul verii. Pășunile ce au lucernă în compoziție necesită 35-42 de zile de recreștere, în funcție de condițiile meteorologice.
Parcelele ar trebui să fie pășunate timp de 3-7 zile (corect ar fi doar 3 zile) pentru a preveni pășunatul recreșterii plantelor. O plantă mușcată de animal reîncepe să crească din a 4-a zi, de aceea un interval de pășunat de 3 zile previne în mare măsură pășunatul recreșterii și crește producția de iarbă a pășunii. Un interval de 7 zile este adesea folosit de crescătorii de vaci de carne ca un compromis și pentru a simplifica managementul. Când intervalul de pășunat se întind peste 10-14 zile, aproximativ jumătate din pășune va fi suprapășunată și jumătate subpășunată, ceea ce duce la o utilizare slabă a pășunii și o producție ulterioară de iarbă mică, dar și la o scădere a rezistenței la secetă.
Pentru vacile de lapte, timpul de ședere la pășunat (timpul pe parcelă) trebuie redus pentru a satisface nevoile nutriționale ale animalului. Pe măsură ce pășunea este pășunată, aportul de furaje și calitatea nutritivă scad. Pentru vacile de lapte, acest lucru duce la o producție mai mică de lapte după 3 zile. Intervalele de pășunat de o zi sunt recomandate pentru cei care încearcă prima oară pășunatul flexibil pe parcele. Apoi se poate trece la intervale de 12 ore, deoarece aceasta oferă o nutriție mai uniformă cu puțină muncă suplimentară atunci când se folosesc garduri temporare, iar vacile, în majoritatea cazurilor, trebuie oricum aduse la fiecare 12 ore pentru muls.
Numărul de parcele necesare într-un sistem de pășunat flexibil pe parcele este egal cu numărul de zile în care o parcelă va fi odihnită, împărțit la numărul de zile în care va fi pășunată, plus o parcelă care este pășunată în timp ce celelalte se odihnesc. Adică:
Număr de parcele = (zile de odihnă/zile de pășunat) + 1
Iată un exemplu pentru un interval de pășunat de 2 zile și un interval de odihnă de 42 de zile.
Numărul de parcele necesare = (42/2) + 1 = 21 + 1 = 22.
Mărimea parcelei într-un sistem de pășunat flexibil pe parcele
Mărimea parcelei este determinată de cantitatea de iarbă disponibilă pe hectar înainte de pășunat și de necesarul de iarbă al efectivului în timpul intervalului de pășunat. Materia uscată furajeră disponibilă (SU) pe hectar variază. O pășune bunicică de graminee și trifoiuri poate furniza 1700-2000 kg SU/ha furaj disponibil în fiecare perioadă de pășunat.
Majoritatea animalelor consumă zilnic între 2,5% – 4,5%.
Determinarea mărimii parcelei se face prin înmulțirea kilogramelor de SU de iarbă necesară pe cap pe zi (SU/cap/zi), cu numărul de capete și cu numărul de zile pe parcelă, împărțit la kilogramele de SU iarbă disponibilă pe hectar (SU/ha). Cam așa:
Dimensiunea parcelei = (SU/cap/zi x cap x zile) / SU/ha
Dimensiunea parcelei necesare pentru o turmă de 50 de vaci de 600 kg, consumând 15 kg SU iarbă (2,5%), cu o producție de iarbă de 1400 kg SU/ha și un interval de pășunat de 2 zile ar fi:
Hectare/parcelă = (15/cap/zi x 50 cap x 2 zile)/1400 = 1.07 ha
Estimările făcute folosind aceste ecuații vor oferi dimensiuni ale parcelei, fără a ține cont însă de rata de utilizare a ierbii de pe parcelă.
Atunci când producția potențială a ierbii este mai mare decât nevoia animalelor, furajul suplimentar trebuie să fie cosit de pe unele parcele.
Experiența, bunul simț și gestionarea adecvată a pășunilor și a animalelor vor permite crescătorilor de animale să profite la maximum de sistemul lor de pășunat.
Continuați să pășunați!
