Hranim sa facem profit sau hranim sa facem productie?
Multi veti zice ca daca faci productie faci si profit, insa eu va voi contrazice si va voi spune ca o productie ridicata nu inseamna un profit pe masura.
Haideti sa vedem si de ce!
Sa luam ca exemplu productia de lapte, 1 kg de lapte produs in ianuarie nu are acelasi cost de productie ca cel din Iulie. Hai sa ne gandim ce implica producerea unui kg de lapte in Ianuarie.
In ianuarie vaca este la stabulatie, deci inseamna ca mananca furaj conservat, fie fan, fie siloz. Ca vaca sa manance acest furaj tu, fermierule, trebuie sa cheltui bani sa produci acest furaj, de la motorina pentru utilaje, pana la plata angajatului de pe tractor, (care poti fi chiar tu), procesarea furajului costa, ceea ce va face ca laptele sa fie mai scump de produs in Ianuarie.
Un alt lucru important, te costa sa hranesti vaca, te costa sa faci curat in grajd, te costa paiele pentru asternut, deci totul este impotriva obtineriii unui produs ieftin. Daca mai adaugi si furajul concentrat pe care-l dai la vaca, o sa vezi ca e foarte scum sa produci lapte in Ianuarie.
Pe langa toate aceste costuri mai adauga, salariul ingrijitorului, plus facture la energia electrica, si vei fi uimit cat te costa sa produci 1 kg de lapte.
In iulie, vaca este pe pasune, deci, in afara de ingrasamintele pentru pasune, tu nu mai investesti nimic in hranirea vacii tale, bineinteles presupunand ca vaca primeste aceiasi cantitate de concentrate pe care o primea in Ianuarie. Singurul cost este cel cu forta de munca pentru mulgere si pasunat. Daca pasunea este ingrijita corespunzator, poti obtine mai mult lapte, cu mai putine furaje concentrate.
Furajele concentrate
Haideti sa vorbim si de furajele concentrate putin. Cum le alegem, ce procent din ratie trebuie sa fie alcatuit din ele, cum hranim si cand hranim cu furaje concentrate?
Am observant in randul fermierilor o idee foarte bine inradacinata, cum ca fara soia nu se pot face ratii. Gresit, majoritatea ratiilor de concentrate pentru vacile de carne si de lapte din ziua de azi contin cantitati foarte mici sau chiar nu contin soia. Motivul? Soia este prea scumpa, ceea ce va face furajul respectiv foarte scum, deci produsul tau finit va fi mult mai scump. O alta problema este digestibilitatea care are un randament scazut fata de alti produsi. Deci poti aduce aceeiasi cantitate de energie per kilogramul de furaj concentrat fara a folosi soia si cu un pret mult mai mic. Ce manaca vaca nu e acelasi lucru cu reuseste vaca sa digere/absoarba.
Cate kilograme de furaje concentrate trebuie vaca sa manace? Pai aici situatia e simpla: cat mai putin posibil. Calculul pleaca de la ce cantitate de lapte vrei sa obtii de la vaca. Se stie ca vaca poate manca doar o anumita cantitate de mancare zilnic, deci aici e cheia. Cu cat reusesti sa pui mai multa energie in furajul grosier, cu atat mai putin furaj concetrat vei folosi. Deci o vaca hranita cu siloz de porumb va necesita o cantitate mai mica de concentrate pentru aceiasi cantitate de lapte produsa comparative cu o vaca hranita cu paie.
Felul cum hranim cu aceste furaje este foarte important. Daca ratia zilnica nu depaseste 4 kg zilnic, atunci 2 mese a cate 2kg sunt suficiente. In momentul in care avem vaci care sunt hranit cu mai mult de 4kg zilnic, recomandare este ca excesul sa fie amestecat in furajul grosier, si asa va fi imprastiata ingestia pe toata durata zilei, astfel evitand-se acidozele ruminale si deplasarile de abomasum(cheag).
Cand hranim cu concentrate?
Aici sunt doua curente:
Prima varianta, este de a hrani cu cantitati mici de concentrate in primele 3 luni de lactatie, dupa care se va creste gradual cantitatea pentru urmatoarele 3 luni, iar in ultimele 3 se va reduce cantitatea iarasi.
A doua varianta presupune hranirea cu cantitatea maxima de furaj concentrat pentru primele patru luni, dupa care se reduce cantitatea pentru lunile 4-7, si se mai face o reducere in lunile 7-10, vorbim de lactatie nu gestatie.
Prima varianta, are ca filosofie faptul ca vaca oricum e in curba crescatoare de lactatie in primele 3 luni si atunci hranirea masiva nu se explica. Personal, nu recomand acest sistem din mai multe motive. Acest moment fiziologic 0-3 luni dupa fatare din viata unei vaci este cel mai solicitant din punct de vedere energetic. Cantitatea de lapte produs dupa fatare e in crestere, ea are nevoie de energie pentru a se reface dupa fatare (involutie uterina, maturarea oocitelor etc) plus ca noi ne asteptam ca ea sa ramana gestanta tot in aceasta perioada.
A doua varianta este varianta cea mai des intalnita si este varianta care raspunde corect tuturor cerintelor energetice ale vacii in aceasta perioada.
De tinut minte este faptul ca hranirea cu concentrate nu se face uniform pe toata durat lactatiei si trebuie reglata in functie de productia de lapte si de starea fiziologica a animalului. Daca vaca ia in greutate, dar productia de lapte nu creste, acesta e un semn ca trebuie redusa cantitatea de concentrate din ratie. Un bun marker pentru a stabili daca hranim corect, pe langa productia de lapte, este BCS-ul (body condition scoring).
Acest scor foloseste o scara de la 1-5 unde 1 este reprezentat da o vaca foarte slaba, numai piele si os, si 5 este reprezentat de o vaca foarte grasa, obeza. Ideal pentru o vaca este sa se situeze undeva intre 2.5-3 BCS, ceea ce-i va oferi cele mai bune sanse sa aiba o tranzitei buna de la vaca intarcata la vaca proaspat fatata, si mai departe la o vaca gestanta.
Ratiile sunt facute sa fie schimbate, folositi intodeauna varianta cea mai simpla si cea mai ieftina de hranire si fiti atenti la cum arata vaca prea slaba/prea grasa.
Autor: Dr. Stefan Totir
