SU, PB și EM – o introducere în nutriția vacii
SU, PB și EM – ce reprezintă aceste abrevieri și de ce fiecare fermier trebuie să le recunoască și să le înțeleagă
Pentru început să lămurim un lucru – articolul de față reprezintă doar o introducere în nutriția vacii. Alcătuirea unei rații furajere pentru un anumit grup de animale se face după ce au fost colectate suficiente date pentru a înțelege atât nevoile fiziologice ale animalelor, cât și scopul furajarii: kg spor mediu zilnic (SMZ) sau kg/litri lapte produs, etc.
Ca să avem o privire de ansamblu asupra hrănirii vacilor trebuie să înțelegem anumite lucruri referitoare la rația din ferma. O rație de furajare gândită de un nutriționist pentru o fermă va ajunge în final să aibă 4 variațiuni, asemănătoare, ale aceleeași rații.
Să explicăm acum de ce 4 rații:
Prima rație este cea pe care nutriționistul o alcătuiește în fermă și o trimite fermierului pentru execuție. Ea va include diferite cantități de constituenți.
A doua rație este rația amestecată de fermier, el va încerca să fie cât mai aproape de ce a prescris nutriționistul, dar nici măcar cu ajutorul cântarului nu va fi exact în dozaj. Gândiți-vă de câte ori ați scăpat mai mult siloz sau prea puține paie pentru că mai trebuiau 3 kg și era nevoie să desfaceți un balot nou, iar exemplele pot continua.
A treia rație este rația mâncată propriu-zis de vacă. În condiții ideale avem o mixare perfectă a furajului și fiecare îmbucătură este perfect echilibrată cu toți nutrienții. Însă vom avea dezechilibre pe cantitatea mâncată de fiecare animal în parte. În viața reala amestecarea nu se face perfect din varii motive și atunci avem vaci care întotdeauna vor alege anumiți constituenți în detrimentul altora.
A patra rație este ceea ce este digerat/absorbit propriu-zis din ceea ce a fost ingerat de vacă.
SU este substanța uscata și reprezintă ce rămâne dintr-un furaj după ce toate moleculele de apă au fost înlăturate. Este de obicei reprezentată pe buletinele de analize procentual, SU = X%.
PB este proteina brută care se găsește în furaj și include toate tipurile de proteină din furaj. Analiza se face întotdeuna prin măsurarea azotului pentru a determina cantitatea de proteină. Această măsurare va include și azot care nu este inclus în lanțurile proteice (de obicei cantități foarte mici) și nu va influența drastic rezultatul final. Pe buletinele de analize o veți găsi exprimată procentual din kg de SU.
EM este energia metabolizabilă din furaj minus energia pierdută în urină și fecale. Se măsoara în megajoule/kg de SU.
De ce este important să știm valoarea SU într-un furaj?
După cum ați citit până acum SU a fost menționat și când am explicat PB și EM.
Cunoașterea valorii SU are două scopuri. Primul este de natură fiziologică, o vacă nu poate ingera mai mult de 28 kg SU în 24 ore. Există ceva studii în SUA care ar spune că există posibilitatea să hrănești până la 30 kg SU/zi, dar e unanim acceptat că 28 kg sunt realizabile în condiții de fermă.
Al doilea motiv pentru care trebuie să cunoaștem valoarea SU este că toate celelalte valori, PB, EM etc, sunt rapotate la kg SU. Dacă această raportare nu s-ar face la kg SU, atunci pentru același tip de constituent (lucernă, de exemplu) vom avea valori diferite datorită umidității.
PB reprezintă procentul de proteină pe care îl avem în rație și este important de știut când alcătuim rația deoarece există o corelare strânsă între producția de lapte/carne și cantitatea de proteină furajată.
EM, ca și proteina brută, trebuie cunoscută din același motiv, adică alcătuirea unei rații furajere.
Probabil veți spune “Păi parcă nutriționistul trebuie să alcătuiască rațiile”, iar eu vă voi răspunde că aveți dreptate.
Dar d-voastră puteți să încercați să înțelegeți un minim de bază al furajării.
Ca exemplu, o vacă adultă de lapte va consuma cam 70Mj/EM și cam 700g PB pe zi doar ca să se mențină în viață, această cantitate variază în funcție de greutatea animalului, condiții de mediu, etc.
Pentru fiecare litru/kg de lapte produs o vaca consumă 5MJ/ME și aproximativ 16% PB, iar pentru fiecare kg de SMZ e nevoie între 25- 55MJ/ME (depinde de vârsta animalului) și proteina brută trebuie să ajungă la maxim 2% din totalul de hrană ingerat, atenție, hrană, nu SU.
Deci, cunoscând aceste valori puteți oricând verifica, făcând un calcul aproximativ, dacă furajarea este corectă.
Referințe:
Cabezas-Garcia EH, Lowe D, Lively F. Energy Requirements of Beef Cattle: Current Energy Systems and Factors Influencing Energy Requirements for Maintenance. Animals (Basel). 2021 Jun 1;11(6):1642.
Dr. Ștefan Totir MRCVS-BCVA,
Director Clinic al grupului Bodrwnsiwn Vets
