Cum poate finanța UE redresarea economică după pandemia COVID-19
Liderii UE vor avea discuții pe 23 aprilie și vor incerca sa ofere solutii pentru redresarea economica post-pandemie. Însă problema este extrem de complexa, deoarece se referă la solidaritatea europeană – disponibilitatea guvernelor de a împărți costurile și de a asigura toate țările membre ca au șanse egale de a se recupera.
Fondul Monetar Internațional se așteaptă ca producția celor 19 țări din zona euro să se contracte cu 7,5% în acest an fata de cresterea de 1,2% anuntata în februarie, înainte ca pandemia să declanșeze blocajele naționale în majoritatea țărilor UE.
Cu o astfel de pierdere a producției, politicienii europeni compară sarcina de a redresa economia cu Planul Marshall pentru Europa după al doilea război mondial.
CORONABONDE SAU EUROBONDE
Franța a propus un fond de recuperare care ar fi finanțat prin emiterea de datorii comune. Fondul ar putea reprezenta aproximativ 3% din produsul intern brut al UE, sau aproximativ 420 de miliarde de euro. Acesta ar acorda credite guvernelor, astfel încât toate țările membre să poată beneficia de un cost de împrumut scăzut și egal pentru recuperare.
Parisul nu a oferit detalii tehnice despre modul în care va fi înființat un astfel de fond, care ar fi capitalul său sau dacă răspunderea membrilor săi este asociată sau nu. Unii oficiali au subliniat că înființarea unei astfel de instituții, obținerea unui rating de credit și comercializarea obligațiunilor sale va dura mai mult decât trebuie ca UE să înceapă să susțină recuperarea.
Principalul obstacol este însă politic. Chiar dacă împrumuturile fondului ar fi limitate și numai pentru scopul particular de a reporni economia Europei, Germania, Olanda, Finlanda sau Austria nu privesc cu ochi buni datoria comună care este inacceptabilă din punct de vedere legal sau politic.
O opțiune mai realistă, propusă de Johannes Hahn, comisarul bugetar al UE, este ca împrumuturile pentru recuperare să fie realizate de către Comisia Europeană executivă – care are un rating de triplu A – împotriva securității următorului buget pe termen lung al UE.
Comisia ar putea împrumuta aproximativ 100 de miliarde de euro pe an timp de trei-patru ani după epidemie, timp în care va avea loc recuperarea.
În fiecare an, aceasta ar folosi această sumă de 10 ori – la 1 trilion de euro pe an – folosind aceeași metodă ca în planul de investiții-pilot al UE în ultimii cinci ani: cumpărarea tranșelor cele mai riscante ale unei investiții pentru a atrage capital privat.
Schema, care ar asigura aproximativ 4 trilioane de euro pentru recuperarea pe parcursul a patru ani, ar depinde de guvernele UE care oferă garanții implicite.
Acest lucru ar putea fi realizat treptat – timp de trei până la patru ani – ridicând la 2% limita maximă de 1,23% din venitul național brut al UE stabilit pentru „resursele proprii” ale bugetului UE.
Aceasta nu ar însemna că guvernele trebuie să plătească mai mult UE, ci doar că ar fi gata să facă acest lucru, dacă împrumutul de la Comisie către un guvern nu a fost rambursat la timp.
Liderii UE vor discuta această opțiune, deși este puțin probabil să ia o decizie cu privire la aceasta pe 23 aprilie.
Bugetul UE, aflat acum în plină negociere, este probabil să se situeze între 180 de miliarde și 240 de miliarde de euro pe an. Aproape o treime din aceasta vine în sprijinul fermierilor și totuși, agricultura produce doar aproximativ 1% din PIB-ul UE. O altă treime vizează egalizarea nivelului de trai în țările din cele 27 de națiuni.
Următorul buget pentru 2021-2027 ar putea redirecționa fondurile din zonele mai puțin productive pentru a le concentra mai mult pe politici industriale, digitale și ecologice pentru a ajuta economia UE să se modernizeze după încetinirea creșterii.
REUTERS
