AGERPRES: România şi multe alte ţări din Europa şi din lume se confruntă cu una dintre cele mai grave boli în rândul animalelor – pesta porcină africană (PPA). Care este situaţia actuală? Ce decizii au fost luate în privinţa creşterii porcului în România şi combaterii acestei boli?
Robert Chioveanu: ANSVSA nu a interzis niciodată creşterea porcului în gospodăria populaţiei, dar trebuie respectate anumite reguli de biosecuritate, mai ales în asemenea condiţii în care evoluează pesta porcină africană pe teritoriul României şi avem înregistrate 272 de focare. Toţi cei care sunt crescători de porcine au obligaţii în ceea ce priveşte respectarea unor reguli de biosecuritate. Din iulie 2017, de când s-a semnalat prezenţa virusului în România şi până în prezent, au fost diagnosticate aproximativ 3.000 de focare, au fost despăgubiţi 15.000 de proprietari şi s-au plătit peste 110 milioane de euro din cauza acestui virus. Trebuie să fim cu toţii responsabili. Trebuie să creştem porcul pe teritoriul României cu respectarea unor reguli minime de biosecuritate.
AGERPRES: Spuneaţi că se lucrează la o Lege a porcului care va reglementa creşterea acestor animale pe teritoriul României atât în gospodării cât şi în exploataţiile comerciale. Industria din acest sector cere de mult timp acest lucru.
Robert Chioveanu: Am elaborat un proiect de Ordin comun ANSVSA/MADR care este în dezbatere publică pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind condiţiile de biosecuritate în exploataţiile de suine şi prin care abrogăm un Ordin mai vechi nr. 20/195/2018 care vizează tot condiţiile de biosecuritate. Într-adevăr, ne-am propus să elaborăm, pentru a veni cu o reglementare mult mai puternică, o Lege a porcului care să reprezinte exact modalitatea de creştere a porcinelor pe teritoriul ţării, cu prevederi concrete privind activităţile din domeniu, cu atribuţii şi competenţe ale autorităţilor şi instituţiilor publice implicate în domeniul creşterii porcinelor şi prevenirii răspândirii şi combaterii bolilor porcinelor. De asemenea, trebuie să avem un mod de organizare a creşterii suinelor pe teritoriul României, bineînţeles cu răspunderi şi sancţiuni pentru nerespectarea reglementărilor, cu obligaţii pentru deţinătorii de porcine, pentru administratorii crescătoriilor de vânat şi ai complexurilor de vânătoare de mistreţi.
AGERPRES: Concret, ce obligaţii va avea un o persoană care va creşte în curtea sa, să zicem 3 – 5 porci? Veţi limita această creştere a porcului în gospodării la un anumit număr?
Robert Chioveanu: În primul rând, acel gospodar trebuie să înţeleagă că, dacă va creşte porci doar pentru consumul propriu, pentru familia sa, trebuie să respecte nişte condiţii minime de biosecuritate, respectiv să igienizeze spaţiile, adăposturile unde sunt deţinuti porcii, că nu poate să intre în gospodărie cu încălţămintea şi îmbrăcămintea cu care merge pe stradă sau în pădure, să existe o zonă unde să se dezinfecteze la intrarea în gospodărie. De asemenea, el nu trebuie să hrănească animalele cu resturi alimentare sau alimente care provin din carnea de porc gătită în familie. Deci, repet, cei care vor creşte porci pentru consumul propriu trebuie să respecte nişte reguli minime de biosecuritate, iar în momentul în care doresc să sacrifice şi să consume acel porc doar în cadrul familiei nu intervin alte probleme. În cazul în care va creşte mai mulţi porci pentru a-i putea comercializa, în funcţie de numărul acestora, va intra într-un alt tip de exploataţie şi atunci va trebui să se autorizeze şi să îndeplinească condiţiile specifice de creşterea porcinelor.
AGERPRES: Ce înseamnă mai mulţi porci? S-a decis care este numărul maxim de porci pe care îl va putea creşte într-o gospodărie?
Robert Chioveanu: Noi, în momentul de faţă, în elaborarea acestui ordin am precizat tipurile de activitate desfăşurate de operatori. Am definit exploataţia de creşterea porcinelor de subzistenţă ca fiind acea gospodărie a populaţiei unde porcii sunt crescuţi exclusiv pentru consum, iar produsele obţinute de la aceştia nu intră în lanţul alimentar. De asemenea, avem exploataţia mică de creşterea porcinelor, care are un efectiv maxim de 65 de capete de porcine, pe urmă avem exploataţia comercială de tip A, respectiv acea exploataţie de animale deţinută de persoane fizice autorizate, Întreprinderi Individuale, Întreprinderi Familiale sau persoane juridice organizate în condiţiile legii, dar care sunt înregistrate în Sistemul Naţional de Identificare al Animalelor, sunt înregistrate sanitar-veterinar şi respectă toate regulile legislaţiei în vigoare. Creşterea porcinelor se mai poate face şi în exploataţia comercială de porcine.
În momentul de faţă există ordinul MADR nr. 538 din 2019, elaborat de fostul ministrul al Agriculturii, Petre Daea, în care a fost stabilit un număr de maxim de 5 porci care pot fi crescuţi în gospodăriile populaţiei. Din câte ştiu nu a fost abrogat, dar se doreşte ca prin acest ordin comun al ANSVSA/MADR să fie modificat şi cu un alt ordin al ANSVSA – ordinul 16 din 2010 – care prevede procedura de înregistrare/autorizare sanitar-veterinară a unităţilor şi centrelor de colectare, a exploataţiilor de origine animală, a mijloacelor de transport din domeniul sănătăţii şi bunăstării animalelor, se vor stabili tipurile de exploataţii de suine de pe teritoriul României.
AGERPRES: În acest context, când vom avea această Lege a porcului? Aveţi un orizont de timp, având în vedere că anul acesta a apărut această criză sanitară, dar vom avea şi alegeri?
Robert Chioveanu: Legea trebuie adoptată în Parlament. Trebuie să existe o voinţă politică şi trebuie să înţelegem cu toţii, indiferent că suntem gospodari, că avem ferme comerciale, că suntem din Ministerul Mediului, din Ministerul Agriculturii, că suntem din ANSVSA sau din Colegiul Medicilor Veterinari, că avem nevoie de această lege pentru a putea stăpâni evoluţia acestui virus. Pesta porcină africană ne-a adus mari prejudicii, atât din punct de vedere economic, pentru că au fost plătiţi foarte mulţi bani, iar consecinţele economice sunt foarte foarte grave. Noi, împreună cu MADR şi cu asociaţiile de profil, am elaborat acest ordin de biosecuritate. Este necesar să elaborăm şi această lege a creşterii porcinelor pe teritoriul României atât pentru a avea credibilitate în faţa instituţiilor europene, cât şi pentru a putea scăpa de pesta porcină africană. Cu toţii am concluzionat că este necesară această lege. Comisia Europeană ne-a făcut de-a lungul anilor tot felul de recomandări foarte clare, dar care, din păcate, nu au fost respectate. În momentul de faţă noi punem accent pe controlul circulaţiei porcilor, pe mişcarea porcinelor pe teritoriul României, iar acest control pentru combaterea bolii nu se poate face decât prin acte normative care trebuie să reglementeze activitatea foarte, foarte clar şi implicarea tuturor instituţiilor de la Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Mediului, responsabil cu situaţia cazurilor de mistreţi, până la Colegiul Medicilor Veterinari şi crescători.
AGERPRES: Mistreţul este un important factor de transmitere a bolii pe teritoriul României. A fost ridicată restricţia privind vânătoarea de mistreţi?
Robert Chioveanu: Ştiu că s-au dat cotele de vânătoare, chiar suplimentar, şi s-a început vânătoarea. Vă pot spune că în perioada stării de urgenţă numărul de focare la porcul domestic a scăzut, dar am avut în schimb un număr crescut de focare la porcul mistreţ. Astfel, au fost diagnosticate vreo 3.700 de cazuri la mistreţi până în prezent şi ştiţi foarte bine că acestea se sting abia peste doi ani de la apariţia lor. În continuare am rămas cu două judeţe care nu au cazuri deloc de pestă porcină africană la porcul domestic, respectiv Bistriţa-Năsăud şi Suceava, însă au cazuri la mistreţi. În rest, toată România este roşie.
AGERPRES: Ce ne puteţi spune despre sprijinul financiar al Uniunii Europene pentru sectorul sanitar-veterinar, în lupta pentru combaterea bolilor la animale?
Robert Chioveanu: Avem alocate fonduri pentru laboratoarele sanitar-veterinare judeţene în vederea creşterii capacităţii operaţionale de prevenire şi combatere a bolilor. În urma finalizării etapei de selecţie efectuate de AFIR pentru cererile de finanţare aferente statelor membre, depuse în prima sesiune din anul 2019, au fost selectate spre finanţare un număr de 45 proiecte, în valoare totală de 4,2 milioane de euro. Având în vedere că nu au fost acoperite toate necesităţile privind dotarea cu linii de diagnosticare PPA, a fost lansată o a doua sesiune anul acesta şi a fost suplimentat bugetul, astfel încât, momentan, sub-măsura beneficiază de un buget de 1,7 milioane de euro.
De asemenea, avem programe cofinanţate derulate în anul 2018, iar Comisia Europeană a rambursat deja României suma de 27 milioane euro pentru acel an, iar pentru anul 2019 alte 25 de milioane de euro. Tot pentru anul 2019 s-a solicitat CE rambursarea unei sume de 15,8 milioane de euro în cadrul măsurilor de urgenţă PPA, fiind rambursate în avans 11,069 milioane euro, iar restul fondurilor se află în curs de aprobare. CE a derulat în luna decembrie 2019 şi ianuarie 2020 un audit pe modul de despăgubire.
Mai avem Programul pentru supravegherea, controlul şi eradicarea Encefalopatiilor Spongiforme Transmisibile, iar pentru anul 2019 s-a solicitat rambursarea a 1,346 milioane de euro, mai avem Programul pentru supravegherea Influenţei Aviare la păsări domestice şi sălbatice: aici rambursarea sumei este de 90.449 de euro, iar programul derulat este de 219.775,05 euro pentru măsurile de urgenţă. Şi în cazul Programului pentru eradicarea Rabiei s-a solicitat CE rambursarea a 4,951 milioane de euro pentru 2019, de asemenea suma fiind în curs de evaluare şi aprobare, în timp ce pentru controlul Salmonelozelor Zoonotice pentru puii de carne, efective de reproducţie, găini ouătoare şi curcani pentru abatorizare, la fel s-a solicitat CE rambursarea a 273.070 euro.
AGERPRES
