Adrian Oros, la audierile din comisiile de specialitate ale Parlamentului, a declarat:
APIA și AFIR – o singură agenție
“Ştiţi că am făcut anul trecut o intervenţie comună la Comisie, un material comun al AFIR şi APIA, ca să se menţină cele două agenţii de plăţi. Dacă mă întrebaţi pe mine, nu este una dintre priorităţile mele de negociere acolo, dar dacă este posibil cu siguranţă vom menţine. Dacă este posibil, atâta vreme cât nu sunt afectaţi fermierii şi beneficiarii muncii celor două agenţii, nu numărul de angajaţi în agenţii şi menţinerea unor joburi acolo, ci cum funcţionează aceste agenţii. Dacă presiunile vor fi cum face toată Europa şi vom găsi o modalitate de funcţionare într-o singură instituţie a celor două agenţii, în aşa fel încât să nu fie afectată plata către fermier şi activitatea AFIR, o să găsim acea soluţie. Dar cred că, cel mai important lucru, indiferent că vor rămâne două, indiferent că va fi una, dacă decizia de la Bruxelles va fi aceea ca să fim ca şi ceilalţi, important este ca activitatea instituţiilor respective să nu afecteze finanţarea agriculturii”, a răspuns Adrian Oros.
In legatura cu negocierile făcute la Bruxelles prin care România ar fi pierdut din alocarea FEADR a exerciţiului financiar următor, Adrian Oros a dat urmatorul raspuns:
„Negocierile principale ale noastre au fost cele care interesau direct fermierul: să menţinem sprijinul cuplat voluntar, pentru că majoritatea ţărilor nu au acest sprijin care se dă din bani europeni şi nu erau de acord să continuăm, menţinerea Ajutorului Naţional Tranzitoriu (ANT) care trebuia să se închidă în 2020, schimbarea datei de referinţă şi relaxarea condiţiilor pentru eco-scheme. Erau foarte multe priorităţi, iar când faci negocieri, dacă ai zece şi obţii opt, nu este rău”.
Schimbarea datei de referinţă pentru plata ANT
„Anul de referinţă înseamnă să plăteşti acest ANT pe animale inexistente. Au fost cazuri în care omul avea 500 de animale în 2013 şi acum nu mai avea niciunul şi după regulamente eram obligaţi să plătim sumele respective, iar alţii care au avut 20 de animale în 2013 şi acum aveau 100 primeau plata pentru 20. Toate aceste lucruri s-au obţinut. De asemenea, mai era un subiect important – plafonarea subvenţiilor. Şi acum ţările nord-vestice ale Europei doresc această plafonare. În urma negocierilor s-a obţinut cel puţin această flexibilitate: dacă nu se face plafonarea, ea să fie voluntară, dar să se facă o plată redistributivă. Poziţia noastră oficială după ce ne-am consultat cu asociaţiile şi am făcut simulări la ministere este că vom face o plafonare voluntară şi o plată redistributivă consistentă ca să reuşim să sprijinim ferma de familie, fermele mici care trebuie să devină ferme comerciale”, a explicat el.
O proprietate polarizată, un grad de asociere foarte slab, cu îmbătrânirea populaţiei din mediul rural, dar şi cu o balanţă comercială deficitară
„40% din teren este lucrat în ferme foarte mici, ferme de subzistenţă, unde sunt aproape 800.000 de proprietari. Încă 40% din teren este lucrat în ferme mari, noi avem şi cele mai mari ferme din Europa. Acesta este lucrat de 0,56% dintre fermieri şi abia 20% din teren este lucrat în ferme medii, între 5 şi 30 de hectare. Avem un grad de asociere foarte slab, avem îmbătrânirea populaţiei din mediul rural, dar şi a fermierilor. Avem un abandon crescut al zonelor cu constrângeri naturale, mă refer nu numai la zona montană, ci şi la Deltă, avem o agricultura meteo-dependentă şi balanţă comercială deficitară, care anul trecut a ajuns la 1,24 miliarde de euro. Şi aici va trebui să facem ceva să oprim acest deficit”, a mai spus Adrian Oros.
AGERPRES
