Programul Naţional Strategic trebuie finalizat până la finele lunii noiembrie
„Anul trecut, trecând peste neajunsurile provocate de pandemie şi de seceta extremă care s-a instalat în unele zone ale ţării şi a produs pierderi însemnate fermierilor, principala preocupare a fost aceea de a elabora Programul Naţional Strategic iar spre sfârşitul anului a venit şi acea oportunitate în care puteam să prindem în Programul Naţionale de Rezilienţă şi Relansare unele dintre proiectele noastre. Am avut runde de întâlniri cu tot ceea ce înseamnă mediul asociativ şi am analizat împreună rezultatele analizei swot şi analizei nevoilor pe care le-am comunicat Bruxellesului. Aşteptăm observaţii la cea de-a doua variantă a analizei nevoilor pentru că pe această analiză a nevoilor noi va trebui să creionăm principalele linii de finanţare în perioada 2021 – 2027. Programul Naţional Strategic în forma finală va trebui să-l avem la finele lunii noiembrie, să-l trimitem la Comisie, astfel încât în perioada anului 2022 să putem pregăti lucrurile în aşa fel încât din 2023, de când începe efectiv Programul Naţional Strategic, banii să fie absorbiţi”, a spus Adrian Oros la evenimentul organizat de RFI cu tema “Agricultura românească într-o Europă mai verde. Puncte forte, puncte slabe”.
„În perioada acesta, până la finele lui februarie va trebui să definitivăm programul pentru perioada de tranziţie. Perioada de tranziţie de data acesta va fi de doi ani, 2021 – 2022. Pentru această perioadă de tranziţie sunt alocaţi 6 miliarde de euro din cei 21,5 miliarde de euro pentru toată perioada. Normal că şi în această perioadă de tranziţie vom prinde acele măsuri care au fost şi până acum, dar care se vor regăsi şi pentru viitorul Program Naţional Strategic”, a explicat Adrian Oros.
Plăţile directe se ridică la 13,6 miliarde de euro, pentru măsurile de piaţă sunt alocate 363,5 milioane de euro intervenţii sectoriale şi 6,9 miliarde de euro sunt destinate pentru dezvoltare rurală.
Programe de instalare a tinerilor fermieri
„Apoi avem şi noi acea problemă pe care o are toată Europa în ceea ce priveşte îmbătrânirea fermierilor şi a celor care activează în agricultură şi abandonul zonei rurale. Şi aici va trebui să finanţăm toate programele de instalare a tinerilor fermieri şi cele aferente acestora astfel încât cei care odată de instalează să se consolideze şi să rămână în această activitate”.
Să consolidăm fermele
“Apoi, trebuie să consolidăm fermele. Suntem ţara cu cele mai numeroase ferme pentru că sigur la noi sunt numărate la ferme şi cele aproape 790.000 de gospodării sau ferme de subzistenţă. Va trebui într-un proces accelerat toţi cei care doresc să devină ferme comerciale, ferme familiale care să reziste pe piaţă, să îi ajutăm ca până la finele lui 2027 să se realizeze acest lucru. Deci practic numărul fermelor va scădea, dar ele vor fi mult mai consolidate. Vor deveni nişte ferme comerciale. Apoi avem o problemă reală cu piaţa, atât cu piaţa locală, prea puţini dintre producători reuşesc să-şi valorifice produsele pe piaţa locală, dar în general această problemă a asocierii celor mici care nu reuşesc întotdeauna să aibă putere de negociere nici atunci când cumpără imputuri, dar nici atunci când vând producţia astfel încât să o vândă toată şi la preţuri avantajoase”, a spus Adrian Oros.
Despre budget
„Să ştiţi că şi eu sunt foarte îngrijorat de bugetul Agriculturii şi orice ministru responsabil trebuie să fie îngrijorat de bugetul ministerului. Nu este încă definitivat. El va fi atât cât este posibil. Eu le reamintesc fermierilor că şi anul trecut am pornit cu un buget iniţial mult mai mic după care la fiecare rectificare am reuşit să-l suplimentăm astfel încât să acoperim aproape toate nevoile pe care le-am avut, atât despăgubiri la secetă, cât şi despăgubiri consistente, zic eu, pentru pierderile înregistrate datorită evoluţiei Covid. Deci anul acesta vom porni exact cu buget pe care o să-l primim. Ideea este să-l drămuim cât mai bine ca banii alocaţi agriculturii să aibă efect”, a declarat Adrian Oros la evenimentul organizat de RFI cu tema “Agricultura românească într-o Europă mai verde. Puncte forte, puncte slabe”
