Eliminarea impozitului pe venit pentru salariații din agricultură si alte masuri de dezvoltare a agriculturii

OUG privind starea de calamitate în agricultură și gogoșile electorale; o nouă încercare - mai proastă ca prima; stiri agricole

Plan de dezvoltare privind agricultura 2021-2027, partea a IX-a

REGLEMENTAREA CADRULUI PENTRU DEZVOLTAREA SUPRAFEŢELOR IRIGATE care vizeaza:

OBIECTIVE CARE SE VOR ATINGE:

– dezvoltarea suprafețelor irigate aferente sistemelor de irigații existente, prin conferirea unei stabilități și predictibilități ale activității;

– dezvoltarea unor investiții specifice conferite de siguranța existenței irigațiilor, care va duce la căutarea culturilor și tehnologiilor cele mai profitabile a fi folosite;

– asigurarea unui sector puternic care să asigure siguranța alimentară a țării;

CARACTERISTICI ALE MASURII LEGISLATIVE:

– reglementarea cadrului juridic pentru exploatarea pentru irigaţii a apelor freatice si/sau de suprafaţă:

a. să se prevadă clar condiţiile de exploatare,

b. instituţiile decidente;

c. stabilirea unui timp maxim de eliberare a avizelor;

d. modul de stabilire si plată a redevenţelor

e. condiţiile în care exploatarea acestor ape nu se poate face;

– completarea cadrului legal de constituire si divizare a OUAI:

a. să se permită divizarea unui OUAI în mai multe entităţi, inclusiv împărtirea patrimoniului şi a datoriilor;

b. sa se permită constituirea de OUAI ca entităţi noi unde exista infrastructura principala ca si canale, dar nu există statii de pompare si punere sub presiune;

c. sa se stabileasca posibilitatea concesionarii de catre ANIF de teren pe marginea canalelor de aductiune pentru realizarea de noi statii de punere sub presiune pentru amenajari noi;

– măsuri generale privind îmbunătăţirea cadrului legislativ pentru irigaţii:

a. stabilirea unei durate minime de 10 ani privind gratuitatea costului apei de irigaţii si modul eventual de calcul daca aceasta gratuitate nu poate fi mentinuta după acest termen, pentru a se putea evalua rentabilitatea investiţiilor si predictibilitatea acestora;

b. reglementarea unui cadru penal mai ferm pentru protejarea investiţiilor în irigaţii si care tin de securitate alimentară.

c. obligativitatea tuturor persoanelor care exploatează terenurile agricole in calitate de proprietar si/sau arendaş de a întreţine şi repara sistemele de irigaţii care îi traversează terenurile agricole exploatate.

MOD DE IMPLEMENTARE:

– adoptarea unei inițiative legislative unitare care să reglementeze irigațiile, folosința și întreținerea acestoră, modul de exploatare a surselor de apă.;

– să reglementeze funcționarea și finanțarea ANIF și a suportării costurilor apei de irigații.

IMPACT BUGETAR = ZERO

ELIMINAREA IMPOZITULUI PE VENIT PENTRU SALARIAȚII DIN AGRICULTURĂ OBIECTIVE:

– stabilizarea forței de muncă și reducerea emigrației;

– creștera imigranților din țările asiatice, estul Europei, etc, pentru acoperirea deficitului de forță de muncă slab și mediu calificată;

– creșterea imigranților din țările asiatice superior calificați pentru domenii precum creșterea orezului, legumicultură, culturi plante subtropicale și tropicale, irigații, creșterea animalelor, etc.

MODALITĂȚI DE IMPLEMENTARE:

– Beneficiari – toți angajații din exploatațiile agricole cu profil cultură mare, legumicultură, pomicultură, viticultură, zootehnie, îmbunătățiri funciare;

– Se acordă doar pentru angajații cu contract de muncă nedeterminat si program complet de munca de 8 ore/zi și salarii mai mici de 700 euro/net pe lună personal slab și mediu calificat și pentru salarii mai mici de 1200 euro/net pe lună pentru specialiști cu studii superioare;

– Se acordă doar în cazul în care salariile sunt păstrate minim la același nivel sau mai mare pentru 3 ani de la introducerea măsurii;

IMPACT BUGETAR = maxim 120 milioane euro/anual care ar acoperii circa 200.000 angajati care se încadrează în condiții.

ALTE MĂSURI

I. REGLEMENTAREA CADRULUI PENTRU COMASAREA SUPRAFEŢELOR DE TEREN avand în vedere:

– se are în vedere creșterea gradului de comasare al fermelor și în special al celor mici și medii;

– stimularea comasărilor prin subvenţionarea taxelor notariale privind schimburile de terenuri;

IMPACT BUGETAR ESTIMAT = 5 MILIOANE EURO/ANUAL

Suprafețe estimate a se tranzacționa anual mai mici de 250.000 ha

II. REGLEMENTAREA MODULUI DE CONSTATARE A CALAMITĂȚILOR AGRICOLE PUNCTIFORME CA ARIE TERITORIALĂ DE MANIFESTARE:

– se are în vedere reglementarea legislativă (ordin de ministru comun MADR, MAI, MF) a constatării calamitătilor din agricultură cu manifestare zonală sau punctiformă – ex: furtuni, ploi torențiale, grindină, îngheț;

– se reglementează modul de constituire a comisiilor și de constatare a pagubelor de acest fel de către autoritățile locale cu informarea DAJ și a ISU județene;

– procesele verbale emise vor sta la baza eligibilităților cheltuielilor fiscale dar și a avizării situațiilor de forță majoră contractuală de către Camerele de Comerț;

– fenomenele de acest fel asigurabile nu dau dreptul la constituirea de despăgubiri de stat.

IMPACT BUGETAR ESTIMAT = ZERO

III. REGLEMENTAREA ACTIVITĂȚII DE CONSULTANȚĂ

Personal cred că o lege separată care să includă în posibili prestatori atât camerele agricole, dar și experți autorizați sau alte firme private. Lega ar trebui să definescă următoarele aspecte mai importante:

– Definirea calității de consultant;

– Definirea cerințelor de pregătire profesională a unui consultant;

– Modul de certificare și evaluare a acestuia;

– Definirea tipurilor de consultanși în funcție de zona de activitate;

– Alte condiții de reglementare a raporturilor juridice între consultant și beneficiari;

– Modul de organizare al breslei consultanților agricoli.

IMPACT BUGETAR ESTIMAT = ZERO IV.

REGLEMENTAREA ASPECTELOR DE LEGISLAȚIE FISCALĂ

1. Reglementarea modului de impozitare:

– prin impozit pe profit

– impozit cifră de afaceri

– eliminare normă de venit – se aplica doar pentru PFA sau II cu venituri mai mici de 10.000 euro.

2. Reglementarea impozitării forței de muncă din agricultură – astfel având în vedere starea precară a mediului rural și nevoia de dezvoltare a veniturilor populației în această zonă economică credem a se impune următoarele măsuri:

– Eliminarea impozitului pe salarii pentru salarii mici din agricultură;

– Acordarea de bonificații pentru crearea de noi locuri de muncă în mediul rural, inclusiv prin deschiderea de noi activități sau firme;

3. Reglementarea rambursării TVA – marirea plafonului de rambursare cu control dupa rambursare la 150.000 lei.

4. Reglementarea calculării impozitelor locale pe clădiri, terenuri agricole, utilaje, echipamente la nivel de preț de piață și nu la prețuri impuse de stat prin grile. Reevaluarea să se facă la 5 ani;

5. Reglementarea modului de aplicare a amortismentului – aplicarea să nu țină cont de folosința sau nu a bunului, ci de existența lui.Ex: dacă faci o magazie, amortimentul se va calcula de la finalizarea constructiei, indiferent că este sau nu folosită. Dacă nu o folosește oricum fermierul este pedepsit că nu face profit, nu trebuie pedepsitsă nu își recupereze investiția.;

6. Reglementarea deductibilității deprecierilor în agricultură – deprecierile datorită condițiilor climatice (încolțire, mucegăire, etc);

7. Recunoașterea eligibilității costurilor datorită folosinței și nu în funcție de existența rezultatului final. Rezultatele nu pot fi certe, datorită condițiilor de exploatare și pedoclimatice specifice fiecărei zone și loc.

IMPACT BUGETAR ESTIMAT = ZERO

Autor: Dr. Ing. Ștefan Gheorghiță – fermier (va urma)

Related posts

Leave a Comment