In anul 2019 pierderi uriaşe de peste 500.000 de porci şi 45.000 de scroafe
Activitatea de creştere a porcinelor în gospodăriile populaţiei nu este interzisă prin proiectul de ordin privind condiţiile de biosecuritate în exploataţiile de porcine, susţin reprezentanţii Asociaţiei Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR), după ce în spaţiul public au apărut informaţii care induc ideea falsă că se va interzice creşterea porcilor în gospodăriile populaţiei.
Armonizarea legislatiei nationale cu cea europeana
„Reglementările actului armonizează, de fapt, legislaţia noastră cu legislaţia europeană şi vin în ajutorul gospodăriilor de autoconsum şi exploataţiilor de toate dimensiunile, pentru a se proteja de o posibilă contaminare cu virusul pestei porcine africane şi să protejeze întreaga comunitate în care locuiesc. APCPR respectă tradiţia creşterii suinelor din România în gospodăriile populaţiei, dar trebuie să se înţeleagă că există o mare diferenţă între creşterea pentru autoconsum, în gospodăria proprie, şi creşterea de animale neidentificate, în afara curţilor din gospodăriile ţărăneşti, în semi-libertate sau în deplină libertate, fără niciun control sanitar veterinar, în condiţii improprii şi fără a respecta măsuri minime de biosecuritate”, se arată într-un comunicat al APCPR remis marţi AGERPRES.
Potrivit sursei citate, acest tip de exploataţii care nu respectă legislaţia privind creşterea şi circulaţia porcilor determină şi amplifica propagarea bolii şi pun în primejdie viitorul activităţii de creştere a porcinelor la nivel naţional.
Reprezentanţii APCPR susţin că proiectul de ordin a fost larg dezbătut cu asociaţiile de fermieri şi asociaţiile de procesatori încă din luna ianuarie 2018 şi stabileşte reguli minime de biosecuritate care protejează toate exploataţiile, indiferent de mărimea lor, de infectarea cu virusul PPA.
Pierderi inregistrate in 2019
„De la data declarării primului focar de pestă porcină africană în România (31.07.2017) până la 28.02.2020 România a raportat un total de 3.035 focare de boală la porcul domestic (majoritatea în gospodării ale populaţiei) şi 1.128 cazuri la porcii mistreţi. Datorită nerespectării legislaţiei sanitare veterinare de creştere şi circulaţie a porcilor, România a înregistrat în anul 2019 pierderi uriaşe de peste 500.000 de porci şi 45.000 de scroafe şi a fost nevoită să importe circa 1,3 milioane de purcei pentru îngrăşare şi 360.000 de tone carne de porc. Au fost afectaţi toţi consumatorii, care au plătit cu 20% mai mult pentru carnea de porc”, arată reprezentanţii Asociaţiei Producătorilor de Carne de Porc din România.
De asemenea, ei susţin că în toate misiunile de audit efectuate în anii 2018 şi 2019 de autorităţile europene se menţionează necesitatea reglementării creşterii porcilor în România şi implementarea unor norme de biosecuritate.
Experţii EUVET au recomandat României să fie aplicate imediat sancţiuni eficiente, proporţionale şi cu efect de descurajare, în special în ceea ce priveşte identificarea/înregistrarea porcinelor şi normele privind circulaţia porcilor, în timp ce autorităţile ar trebui să adopte şi să pună în aplicare fără întârziere noi proiecte legislative naţionale de clasificare a fermelor, biosecuritate şi controale ale circulaţiei porcinelor. În ceea ce priveşte fermele necomerciale din România, EUVET a recomandat reevaluarea politicii generale pentru a răspunde provocării PPA.
În actualul context epidemiologic din România, APCPR consideră că numai adoptarea şi implementarea proiectului de act normativ este de natură a asigura continuitatea activităţii creşterii porcinelor în viitor, atât în gospodăriile populaţiei, cât şi în fermele comerciale.
Informarea corectă şi educarea populaţiei
„Trebuie să conştientizăm cu toţii că această activitate trebuie făcută cu responsabilitate şi cu respectarea legislaţiei sanitare veterinare de către toţi cei care cresc, transportă, comercializează sau procesează porci. Solicităm actorilor politici să nu transforme un demers profesional, raţional, justificat şi obligatoriu în arme care să speculeze prejudecăţile, lipsa de informare şi educaţie a unui anumit segment de populaţie în scopul câştigării de capital politic. Solicităm şi presei să utilizeze informaţiile, de altfel publice, numai după o prealabilă informare, în mod complet, profesionist şi cu discernământ”, atrag atenţia reprezentanţii Asociaţiei.
APCPR lansează totodată un apel către presă, către politicieni, către corpul medical sanitar veterinar şi specialiştii din zootehnie, să înceapă o campanie voluntară adevărată de salvare a creşterii porcilor în România, în toate tipurile de exploataţii, prin informarea corectă şi educarea populaţiei privind cauzele, modul de transmitere şi prevenire a PPA.
ANSVSA a pus în dezbatere publică, conform procedurii legale, un proiect de ordin prin care se stabilesc reguli minimale de bună practică în creşterea porcinelor, acestea fiind benefice pentru creşterea suinelor în sistem gospodăresc (nonprofesional), dar şi pentru dezvoltarea micilor ferme comerciale şi a celor industriale.
Propunerile au rolul de a identifica soluţiile optime care să permită crescătorilor de porci, atât din gospodăria populaţiei (sistemul de creştere nonprofesional), cât şi din fermele comerciale să continue creşterea suinelor şi să diminueze la minimum pagubele economice cauzate de răspândirea virusului pestei porcine africane pe teritoriul României.
În urma consultărilor cu crescătorii, asociaţiile de fermieri şi asociaţiile procesatorilor de carne a rezultat un proiect de ordin comun (ANSVSA şi MADR) în care se stabilesc anumite reguli generale de biosecuritate.
ANSVSA precizează că găsirea unor soluţii optime pentru proprietarii de porci este o prioritate a conducerii instituţiei, creşterea suinelor în gospodăria ţărănească (gospodăria populaţiei) nu va fi interzisă, iar oamenii vor avea în continuare posibilitatea de a desfăşura aceasta activitate tradiţională.
„Asigurăm toţi cetăţenii crescători de porci – gospodăria populaţiei, fermă de tip A, fermă comercială – că vor putea creşte porci în România, cu respectarea măsurilor de biosecuritate specifice formei de organizare”, se arată într-un comunicat al Autorităţii.
