„Lansarea de rachete antigrindină este monitorizată şi de către Organizaţia Mondială de Meteorologie. Este un program ştiinţific recomandat la nivel de Organizaţie Mondială de Meteorologie. Din 2015 s-a şi creat o autoritate la nivel mondial care recomandă ţărilor să înfiinţeze asemenea agenţii ca omul să intervină, pentru că de câţiva ani încoace fenomenele meteo au luat-o razna. Noi nu facem altceva decât să stopăm grindina şi în niciun caz nu luăm apa de la un fermier şi o dăm la altul. Nu speriem norii, nu-i deplasăm dintr-o parte în alta. Astea sunt cuvinte scrise de către oameni care nu ştiu. Noi avem sistem de comunicare pe infrastructura STS-ului, avem aparatură de ultimă generaţie care ne dă toate informaţiile şi de la Administraţia Naţională de Meteorologie vedem efectiv tot ceea ce se întâmplă şi ne oferă anumiţi parametri prelucraţi deja, adică, ne spun exact ce se întâmplă şi din centrul de comandă, de la unitatea din Ploieşti, se trimit informaţii către punctele de lansare unde avem operatorii. Ei pun lansatoarele pe coordonatele respective şi racheta ajunge exact în zona indicată. Acum trei zile a fost un fenomen extrem în Prahova, unde am acţionat cu 88 de rachete şi am protejat în totalitate”, a spus Gheorghe Căunei Florescu, preşedinte director general al Autorităţii pentru Administrarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor (AASNACP) pentru AGERPRES.
Potrivit specialistului, România nu este singura ţară care derulează activităţi menite să protejeze culturile agricole de fenomenele meteorologice extreme.
Domnii de la LAPAR „urmăresc să cadă grindina şi să încaseze bani de la asigurări. Aceasta este o formă de şmecherie. Afirmaţiile acestea nu le facem numai noi, ci şi anumite autorităţi ale statului. Sunt alte interese, asta e problema. Intervenţiile noastre nu produc niciodată secetă, iar acest lucru este demonstrat şi la nivel mondial. Nu suntem singura ţară care face această activitate şi nu am inventat roata căruţei. Am pus în aplicare practicile şi din alte ţări. De câte ori intervenim, de atâtea ori creşte gradul de umidificare. Gradul de umidificare creşte precipitaţia. Majoritatea fermierilor fac intervenţii la Ministerul Agriculturii, la mine, să mărim numărul de puncte şi să putem interveni să stăpânim aceste fenomene extreme”, a menţionat şeful AASNACP.
„Noi intervenim în atmosferă ca să rezolvăm mai multe probleme. Prima problemă este să împiedicăm formarea grindinei. Acesta este principiul de bază. În momentul când intervenim avem informaţiile exacte, pe care ni le dă radarul meteorologic, dar avem şi informaţii satelitare. Mai avem trei softuri super-specializate cu vedere tridimensională în nori, deci ştim exact ce se întâmplă. Acolo unde lansăm rachete creăm şi un probatoriu, adică ne documentăm. Avem harta meteo înainte de a lansa şi după lansare. Noi intervenim numai în norii care în viitor vor produce grindină, norii cumulus cum se numesc. Acolo ajunge vectorul rachetă cu iodură de argint, această compoziţie reacţionează, creează un aerosol şi acolo se produc centre de condensare artificială. Deci, toată apa din nori care este sub formă de vapori şi sub formă lichidă, alături de reflexivitate, de cantitatea de gheaţă care este la vremea aceea în nori, se face o modificare în structura norului. Norul devin mai greu şi nu mai urcă pe verticală, ci vine spre pământ şi acea chiciură se transformă în ploaie. Noi dacă nu am fi intervenit atunci în nor, ar fi căzut gheaţă şi s-ar fi putut produce pagube. Acea cantitate de apă o aducem cu câteva minute mai devreme sub formă de precipitaţii, dar sub nicio formă nu schimbăm balanţa”, a explicat Gheorghe Căunei Florescu pentru AGERPRES
