De ce nu avem nevoie de vaca in rasa pura in fermele comerciale
Scriu acest articol din dorinta de a ajuta fermierii romani in a intelege ce e vaca de carne si cum e vazuta cresterea vacii de carne in UK, tara in care eu practic medicina veterinara de ceva timp.
Eu sunt Stefan si sunt unul dintre directorii clinici al unui grup de cabinete veterinare (5 la numar) care activeaza in N-V Tarii Galilor, Marea Britanie. Avem in grija peste 300 de ferme, de la 4000-5000 de capete de vaca pana la 2-3 animale. Munca este mixta carne/lapte si oaie de carne. Efectivul de vaci de care avem grija este de aproximativ 150000 capete, in care sunt incluse toate categoriile de varsta.
Acum sa vorbim despre vaca de carne,”beef’’ cum e numita aici. Rasele comune care sunt prezente aici sunt impartite in 2 categorii. Rasele native si cele importate. Din cele native se disting 3 rase care au o preponderenta mai mare in metisare, si anume Hereford, Angus si Welsh Black, ca doar sunt in Wales (Tara Galilor). Din rasele importate, se gasesc cu precadere Limousin, Charolaise si Belgian Blue, rasa pe care englezi au luat-o si transformat-o in British Blue, cu alta ocazie o sa va expun diferentele dintre cele 2 rase.
Pentru a crea un produs de abatorizare, are loc o dubla metisare.
Prima metisare se face in fermele de vaci de lapte, in doua directii. Una dintre ele este de obtinere a viitoarelor mame de tauri de abatorizare, iar a doua se face pentru a creste valoarea pe piata a masculului rezultat din vaca de lapte. Acesta din urma va fi finisat si abatorizat, cu un randament mai bun decat o rasa pura de lapte. Femelele acestor incrucisari sunt crescute ca junici de reproductie pentru o viitoare incrucisare.
Ca sa se obtina aceste femele se folosesc cu precadere 3 rase de carne, Hereford, Angus si Belgian Blue. Personal prefer metisii de Hereford si Belgian Blue pentru o viitoare incrucisare, dar si asta e o alta poveste de spus cu alta ocazie. Metisii rezultati din incrucisarile cu Limousine si Welsh Black nu au valoare de reproducatori, dar aduc un spor bun la ingrasare si sunt folositi in acest scop de fermieri. Masculii rezultati din celelalte incrucisari sunt castrati si ingrasati, dupa care ajung sa fie abatorizati pe la varsta de 26-30 luni, cu o greutate in carcasa de 420-450kg. Ei pot ajunge mult mai grei, dar procesatorul incepe sa penalizeze carcasele mai grele de 450kg.
A doua metisare se face pe junicile obtinute in fermele de lapte cu masculi din rasele Limousin, Charolaise si Belgian Blue. De obicei se folosesc montele naturale, cu masculi cu pedigree, folositi ca tati pentru produsii finali. Daca junicile sunt considerate prea usoare la varsta de 14-15 luni, vor primi un taur din rasa Angus, pentru a evita eventuale probleme la fatare.
Alegerea junicilor se face in functie de varsta, greutate si conformatie, dar cum sa alegi viitoarele mame, este un topic ce trebuie tratat separat.
Metisii obtinuti din aceste incrucisari vor fi 75% rasa de carne si 25% rase de lapte. Avantajele acestor incrucisari sunt multiple, de la cele economice pana la cele fiziologice.
Din punct de vedere economic, o junica pregatita pentru monta adica 14-15 luni si peste 450Kg costa cam intre 2-3£ per kg, comparativ cu o junica din rasa pura, cu pedigree care pleaca de la un minim de 5£ per kg si poate ajunge pana la peste 100£/kg pentru exemplare extraordinare. De asemenea, aceste vaci au o talie mai mica decat cele din rasa pura, astfel necesitand o cantitate mai mica de furaj pentru intretinerea lor, iar calitatea furajului poate fi inferioarea furajului folosit la rasele pure.
Fiziologic vorbind, metisii au multe avantaje fata de rasele pure. De obicei cand incrucisezi doua rase obtii un metis care are cei mai bun din cele doua rase folosite la incrucisare. Astfel femelele, vor avea mai mult lapte sa hraneasca vitelul si perioada de gestatie va fi mai scurta decat in rasa pura de carne, toate acestea datorandu-se incrucisarii cu rasele de lapte. SMZ este asemanator raselor pure cu diferenta ca se foloseste mai putin furaj pentru a obtine un kg de carne, datorita faptului ca mama poate suplimenta cu lapte vitelul pentru o perioada mai lunga si o cu o cantitate mai mare, decat o mama in rasa pura. In medie mamele metis alapteaza viteii pana la varsta de 10 luni, comparative cu cele din rasa pura care pe la varsta de 6 luni incep sa reduca considerabil cantitatea de lapte produsa.
Obtinerea unui nou vitel in aceste conditii se face relativ usor, atata timp cat mama este sanatoasa si cu un scor corporal aproape de 3. Foarte important pentru fertilitate este folosirea pasunii, de aceea majoritatea fatarilor se fac primavara intr-un bloc, 10 saptamani ideal, in lunile februarie-aprilie, dar se poate folos si un bloc de toamna august-octombrie. Strict economic vorbind, blocul de primavara va aduce cel mai mare profit, deoarece folosirea pasunatului va reduce drastic costurile de furajare, si va ajuta foarte mult mama la conceperea unui nou vitel
Ce ratii se folosesc, cand si daca se castreaza taurii, cand insamantam mamele si cum le pregatim pentru o noua gestatie, ce vaccinuri sunt necesare, deparazitari, cum alegem junicile de inlocuire, sunt alte subiecte interesante, care vor fi tratate probabil in alte articole.
Ce trebuie sa retineti dumneavostra de aici este faptul ca daca doriti sa produceti vita pentru abatorizare, nu aveti nevoie de rasa pura, singurul cu pedigree in ferma trebuie sa fie taurul, restul cirezii trebuie sa fie alcatuita din metisi. Fermele de lapte au nevoie de femele in rasa pura, fermele producatoare de tauri reproducatori au nevoie de rasa pura, dar nu si fermele comerciale, care produc pentru abatorizare.
Autor: dr. Stefan Totir
