Tranziția agroecologică costă
A produce mai mult reducând în același timp impactul asupra climei și mediului: aceasta este provocarea cu care se confruntă lumea agricolă astăzi
„Ne confruntăm cu o situație de urgență, cu provocări atât economice, cât și de mediu”, a declarat Frédéric Lambert, șeful departamentului european și internațional la Ministerul agriculturii și alimentației francez, pentru Forumul pentru Viitorul Agriculturii (FFA) din 16 martie.
Agricultura reprezintă 11% din emisiile de gaze cu efect de seră în UE.
Însă întrebarea centrală este: cum vă imaginați că putem produce atât cantitatea, cât și calitatea cerută într-un sector marcat de venituri mici și datorii excesive?
Agroecologie – o practică „inteligentă”
În planurile sale de reformare a politicii agricole comune (PAC), UE se angajează, printre altele, să consolideze practicile agroecologice.
Aceasta implică o colecție de practici agricole care vizează reducerea presiunii asupra mediului, reintroducerea biodiversității și conservarea resurselor naturale printr-o abordare sistemică. Acestea includ agricultura ecologică, dar și măsurile agro-ecologice și climatice în agricultura convențională și practicile etichetate ca „valoare ecologică ridicată”.
„Agroecologia reduce amprenta de carbon a agriculturii, promovează recuperarea biodiversității, restabilește fertilitatea solului, previne poluarea aerului și a apei și crește rezistența economică a fermelor care produc alimente sănătoase și accesibile”, a argumentat Comitetul Regiunilor (CoR) al UE într-un document publicat la 4 martie.
Aceasta ar fi o agricultură „inteligentă”, în conformitate cu natura, care ar răspunde în acest fel provocării „transformării sistemice a metodelor de producție agricolă”.
Acest lucru este necesar pentru a atinge obiectivele europene de „reducere semnificativă a utilizării îngrășămintelor chimice și a pesticidelor, precum și a antibioticelor, până în 2030”, așa cum este subliniat în politica alimentară emblematică a UE, strategia Farm to Fork (F2F).
Costurile de tranziție, un „obstacol major în calea schimbării sistemului”
În timp ce practicile agroecologice se pot dovedi profitabile pe termen mediu, tranziția generează adesea costuri semnificative pe termen scurt.
Aceste costuri de tranziție „sunt, fără îndoială, o frână majoră la schimbarea sistemului”, potrivit unei declarații publicate în august anul trecut de France Stratégie, organul consultativ al guvernului francez care își propune să facă lumină asupra alegerilor colective privind problemele sociale, economice și de mediu.
Se evidențiază, de asemenea, o lipsă de corelație între practicile ecologice și ajutorul financiar alocat acestora. În declarație, acestea subliniază că subvențiile PAC sunt încă „prea deconectate de cerințele de mediu” impuse fermelor.
Cu toate acestea, prin intermediul schemelor ecologice recent propuse, Comisia dorește să recompenseze practicile agricole ecologice.
Poziția Parlamentului European în cadrul negocierilor actuale privind PAC este în favoarea direcționării a cel puțin 30% din plățile directe către fermierii ce îmbrățișează ecoschemele.
„Schemele ecologice fac posibilă luarea în considerare a riscurilor pe care fermierii și le asumă adoptând practici ecologice”, a spus Lambert.
Strategia emblematică F2F a Comisiei se bazează pe competitivitate și voința cetățenilor europeni de a-și schimba regimul alimentar.
Potrivit Comisiei, evoluția așteptărilor din partea cetățenilor provoacă schimbări semnificative pe piața alimentară, iar acestea ar trebui privite ca o oportunitate pentru fermieri de a face din durabilitate marca lor comercială.
Un sistem alimentar durabil, așa cum este prevăzut în strategia F2F, ar fi „esențial pentru a atinge obiectivele climatice și de mediu ale Acordului verde, îmbunătățind în același timp veniturile producătorilor primari și consolidând competitivitatea Uniunii”.
Nicio tranziție fără remunerație
Subliniind că agricultura este „în primul rând o activitate economică productivă, o profesie din care jucătorii trebuie să poată câștiga un venit, raportul de orientare pentru 2020 al FNSEA francez insistă asupra unui număr de condiții prealabile esențiale pentru a permite fermierilor să realizeze tranziția.
Aceasta include politici publice proporționale cu ambițiile climatice, ridicarea barierelor de inovare și dezvoltare pentru o agricultură competitivă, instrumente mai atractive de gestionare a riscurilor și „o politică externă în concordanță cu angajamentele noastre climatice”.
Agricultorii ar trebui, de asemenea, să fie remunerați în conformitate cu angajamentele lor în lupta împotriva schimbărilor climatice, potrivit raportului.
„Nu reglementările și cu atât mai puțin sancțiunile” vor permite fermierilor să înceapă tranziția, spune raportul, adăugând că nu PAC, „cel puțin nu cu bugetul actual”, va conduce mișcarea într-un mod durabil.
În cele din urmă, doar o remunerație corectă va permite fermierilor să se angajeze – și să reușească – în tranziția agroecologică, potrivit FNSEA. „Acest lucru se va face fie prin prețul produselor lor, fie printr-o remunerație completă pentru serviciile de mediu în cadrul unui acord contractual reînnoit”, a adăugat raportul.
sursa EURACTIV