Parlamentului European a votat în 8 iunie raportul privind „Strategiei UE pentru Biodiversitate 2030”. Unul dintre amendamente se opune reautorizării substanţei active glifosat după 31 decembrie 2022.
Asociaţia Industriei de Protecţia Plantelor din România – AIPROM îşi exprimă îngrijorarea:
„Prin acest amendament Statele Membre sunt invitate să efectueze pregătirile necesare pentru a le oferi fermierilor soluţii alternative viabile după interzicerea glifosatului. Industria de protecţie a plantelor face eforturi să ofere alternative eficiente şi sigure pentru produsele care sunt interzise sau restricţionate dar nu poate aduce noi produse pe piaţă în ritmul alert în care sunt interzise produse absolut necesare fermierilor. Am luat notă de îngrijorarea publicului larg cu privire la continuarea utilizării glifosatului, însă pentru a fi luată o astfel de decizie importantă trebuia să se aibă în vedere argumentele ştiinţifice ale experţilor. În acest context europarlamentarii au luat o decizie politică la fel ca în multe alte situaţii similare, sub presiunea emoţiilor generate de publicul influenţat de o anumită parte a spectrului societăţii civile”, se arată într-un comunicat al AIPROM.
“Fermierii au nevoie de un minimum de unelte disponibile, aşa cum sunt noile tehnici genomice şi suficiente soluţii moderne de protecţie a plantelor. Accesul la substanţe active şi produse de protecţia plantelor este esenţial pentru a gestiona corespunzător condiţiile specifice agriculturii din ţara noastră. Fermierul vrea să producă, însă nu poate face acest lucru dacă apar limitări şi restricţii nejustificate sau reevaluări ale unor reglementări deja validate de forurile ştiinţifice”.
„Interzicerea utilizării glifosatului, în absenţa unor alternative viabile şi eficiente economic, îi va determina pe fermierii români să aplice mai multe tratamente cu produse complementare şi în cantităţi mai mari fără să obţină aceeaşi eficacitate şi cu un impact negativ mai mare asupra mediului. Costurile de producţie vor fi mai ridicate, produsele agro-alimentare obţinute vor fi mai scumpe, iar preţul va fi suportat de către consumatorul român. La finalul zilei, fie că suntem fermieri, autorităţi de reglementare, membrii ai Parlamentului European sau simpli consumatori, cu toţii avem nevoie de hrană, iar aceste restricţii fără baze ştiinţifice solide nu vor face altceva decât să permită prezenţa pe piaţă a mai multor produse agro-alimentare provenite din state aflate în afara UE. Achiziţionând astfel de produse vom susţine activitatea fermierilor din alte state şi vom descuraja activitatea fermierului european”, se mai precizează în comunicatul AIPROM.
Urmează imidacloprid-ul?
În plus, se va pune în discuție și eliminarea substanței active imidacloprid folosită de fermierii din România pentru tratamentul la sămânța de porumb și sfeclă de zahăr.
Renunțarea la tratamentul cu insecticide pe bază de neonicotinoide afectează fermierii din România, în mod particular, pentru că aici sunt condițiile optime din punct de vedere pedoclimatic pentru acești dăunători.
“Oamenii din Parlamentul European n-au nici cele mai elementare noțiuni de biologie, chimie sau biochimie. Pesticidele sunt medicamentele plantelor de cultură! Plantele de cultura nu pot trai in natură fără protecția pe care le-o oferă tehnologiile agricole! N-avem plante de cultură, n-avem hrană!” (Nina Gheorghita)
sursa foto LAPAR