Dezbaterea privind schemele ecologice continuă în Franța, pe măsură ce discuțiile PAC se încheie
Pe măsură ce se încheie negocierile privind viitoarea politică agricolă comună (PAC), Franța continuă să dezbată beneficiile ecoschemelor.
Prin ecoscheme, o parte centrală a propunerii privind viitorul PAC, fermierii care aderă voluntar la practicile ecologice ar primi din 2023 stimulente. Parlamentul European ar dori ca schemele ecologice să fie acoperite cu 30% din primul pilon al bugetului PAC, comparativ cu 20% preferate de liderii UE.
Contururile viitoarei PAC vor fi clarificate săptămâna viitoare în timpul unui trilog între reprezentanții Comisiei Europene, Parlamentul European și liderii europeni. Țărilor UE li se cere să includă cel puțin o schemă ecologică în propunerile lor de plan strategic PAC.
Cu toate acestea, criticii se tem că schemele propuse vor avea un impact negativ asupra veniturilor multor fermieri într-un moment în care mulți se luptă să supraviețuiască.
Comisia Europeană a declarat într-o evaluare publicată săptămâna trecută că PAC „joacă un rol important în susținerea veniturilor fermelor”.
Între 2010 și 2015, „măsurile PAC care vizează producția durabilă de alimente au susținut puternic veniturile fermelor”, a sunat comunicatul CE, adăugând că sprijinul financiar prin plăți directe ale PAC a contribuit la stabilitatea veniturilor fermelor pe fondul fluctuației prețurilor la alimente.
Cu toate acestea, criticii din Franța se tem că reforma ar putea înrăutăți o situație deja gravă.
„Fermierii noștri nu au un trai suficient de bun”, a declarat ministrul agriculturii Julien Denormandie pentru postul de radio Europe1 duminică (16 mai).
Deputatul francez En Marche, Grégory Besson-Moreau, a prezentat parlamentului un proiect de lege la începutul acestei luni, menit să protejeze veniturile fermierilor, care prevedea: „În fiecare zi, un fermier din țara noastră se sinucide. Această situație este intolerabilă și se cunoaște prima sa cauză: plata scăzută a muncii lor.”
Cine este marele beneficiar și cine pierde?
Un studiu recent al Institutului Francez pentru Cercetări Agricole (INRAE) a constatat că fermierii care beneficiază cel mai mult în cadrul schemei actuale de subvenții ar putea avea cel mai mult de pierdut în cadrul schemelor ecologice propuse. Sunt vizați fermierii mari de cereale și fermele de vaci, care ar putea vedea ajutorul lor redus cu câteva mii de euro.
Convergența schemei de plată pe hectar de bază ar duce, de asemenea, la o creștere a pierderilor, se arată în studiu.
„Este momentul să punem sub semnul întrebării relevanța economică a modelelor sectoriale în care valoarea sprijinului bugetar depășește în mare măsură […] nivelul veniturilor din comercializarea produselor fermei”, au scris aceștia.
Ministrul agriculturii Denormandie nu este de acord. În cadrul unei dezbateri cu privire la PAC în Senat la începutul lunii mai, el a spus că se opune distribuirii ajutorului în funcție de mărimea fermelor, subliniind că fermele din zonele intermediare „sunt mari nu pentru că fermierii sunt bogați, ci pentru că este nevoie de multe hectare pentru a genera venituri.”
Pentru INRAE, tocmai aceasta este problema.
„Cu cât veniturile unui anumit tip de fermă sunt mai mici și cu cât este mai mare ponderea sprijinului bugetar în acest venit, cu atât fermele în cauză vor putea suporta orice redistribuire a ajutorului care le-ar fi nefavorabil și/sau orice condiții climatice și măsuri de mediu ”, au spus cercetătorii.
Cercetătorii INRAE au avertizat totuși că „în fața urgenței climatice și de mediu, status quo-ul în acest domeniu nu mai este o opțiune”.
Între timp, Federația pentru Agricultură Organică din Franța (FNAB) a atacat propunerile dintr-un alt unghi, spunând că fermierii ecologici vor pierde subvențiile acordate în cadrul planului strategic național pentru următoarea PAC.
„Mesajul trimis de guvern este clar”, a declarat secretarul național FNAB Loïc Madeline. „Nu are rost să nu mai folosiți pesticide și îngrășăminte cu azot, statul nu vă va plăti pentru a proteja mediul și sănătatea. Suprafețele mari cultivate cu cereale nu se vor transforma.”
sursa EURACTIV
