Fermierii investesc în irigații, dar statul rămâne în urmă

Fermierii investesc în irigații, dar statul rămâne în urmă. O fermă nu reuşeşte să ajungă la potenţialul maxim de producţie fără apă. Stiri agricole

Fermierii investesc în irigații, dar statul rămâne în urmă

O fermă nu reuşeşte să ajungă la potenţialul maxim de producţie fără apă, indiferent de tehnologia folosită, soiuri sau hibrizi ori de îngrăşămintele aplicate.

Fermierii din judeţul Bihor împreună cu autorităţile locale şi naţionale au constituit un grup de lucru pentru a analiza cum pot creşte suprafaţa irigată la nivelul judeţului şi ce surse de finanţare găsesc, astfel încât să irige câteva zeci de mii de hectare în loc de 500-700 de hectare cât se irigă în prezent.

În judeţul Bihor se cultivă circa 200.000 de hectare cu cereale, iar în acest an s-a irigat mai puţin de 1% din suprafaţă, din cauza faptului că nu există o infrastructură pentru irigaţii în acea zonă, a menţionat Dănuţ Corbuţ, acţionar al Agroind Cauaceu.

„Avem planuri să investim în irigaţii şi am constituit un grup de lucru împreună cu prefectura judeţului Bihor, cu cei de la Apele Române şi cu cei de la ANIF pentru a analiza situaţia şi a găsi soluţii pentru a se putea iriga o suprafaţă mai mare în judeţul Bihor. Eu sper ca lucrurile să se mişte şi să se aloce fonduri, astfel încât să se creeze baraje pe cursurile unor pârâuri şi în perioada de iarnă să putem aduna apa în ele pentru ca vara când avem nevoie de apă din aceste lacuri de acumulare să putem să o folosim“, a spus Dănuţ Corbuţ în cadrul emisiunii ZF Agropower.

„Pârâiele şi canalele deţinute de ANIF în judeţul Bihor au fost create ca şi canale de desecare, pentru că în urmă cu 15-20 de ani nu ştiam ce înseamnă să ai probleme cu seceta. Aveam probleme cu excesul de apă şi aceste canale ne ajutau, dar în ultimii ani nu au mai fost întreţinute, iar acum căutăm o soluţie să le curăţăm şi să le dăm o dublă utilitate, adică să acumulăm apă când sunt precipitaţii excesive, dar şi să construim baraje în amonte de zona noastră pe aceste pârâie, ca vara să putem iriga mai mult“, a adăugat Dănuţ Corbuţ.

„Fermierii care irigă în zona de vest au sisteme de irigaţii făcute de ei cu câţiva ani în urmă“, subliniază Corbuț.

Fermierii își fac treaba, dar să şi-o facă şi ANIF

După anul 2020, cel mai secetos din cea de-a doua parte a acestui secol, fermierii au început să investească tot mai mult în propriile sisteme de irigaţii şi în infrastructura secundară, dar se tem că dacă statul nu va investi cât mai repede în îmbunătăţirea şi reabilitarea infrastructurii principale de irigaţii, banii lor au fost puşi în mişcare degeaba.

„Aşteptăm banii din PNRR (Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă – n. red.) pentru investiţii în infrastrucura prin­cipală de irigaţii şi sperăm să se aloce până la urmă fonduri. Altfel, noi fermierii ne facem treaba, investim în sisteme de irigaţii, în canalele de aducţiune, tragem con­ducte pe sub pământ de la canalele prin­cipale pe kilometri întregi, nu ne mai bazăm pe cele secundare, iar în campania de udare să ne uităm la canalul principal pe care apa nu va veni. De exemplu, anul acesta în Brăila, la mijlocul sezonului, fer­mierii au rămas fără apă pentru irigaţii din cauza debitelor scăzute ale Dunării. Poate că trebuie regândite canalele de aduc­ţiune“, a spus Ştefan Moraru, adminis­tra­tor al Morar Pan Com, companie care lu­crează circa 1.000 de hectare în judeţul Călăraşi.

Mai puţin de 10% din suprafaţa totală cultivată cu cereale – 5,4 milioane de hectare – a fost irigată în acest an, iar seceta a afectat aproape 700.000 de hectare, conform datelor colectate până acum de Ministerul Agriculturii.

„ANIF (Agenţia Naţională pentru Îmbunătăţiri Funciare – n. red.) rămâne în urmă cu investiţiile şi mă refer la staţiile de pompare din Dunăre şi la o parte din canalele de aducţiune, care sunt în pământ, vechi, bazate pe tehnologie veche, cu eficienţă scăzută. Noi, fermierii, am investit în sisteme cu totul diferite decât cele pentru care a fost gândită această infrastructură. Avem alte nevoi“, menţionează Moraru.

„Eficienţa a crescut foarte mult şi cei care sunt la a doua, a treia treaptă de pompare nu mai au apă pentru irigaţii“, susţine Moraru, care vede necesare investiţii în adaptarea infrastructurii la nevoile actuale, pentru că „irigaţiile îţi asigură stabilitatea pe termen lung“.

după un material Ziarul Financiar

Related posts

Leave a Comment