Strategia de gestionare a apei nu a fost acceptată în PNRR pentru că nu era suficient de verde
Proiectul privind strategia de gestionare a apei nu a fost acceptat la finanţare prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) pentru că „nu era suficient de verde”; va fi finanţat, însă, în următorii ani din alte surse financiare.
„Cu siguranţă în următorii ani, proiectul va fi finanţat din alte surse, pentru că este necesar, este vital şi dacă în PNRR Comisia a decis că nu poate finanţa, cu siguranţă de la bugetul de stat va trebui să alocăm bani, sume serioase, în aşa fel încât într-un ritm mai alert decât s-a făcut până acum să avem o strategie de gestionare a apei cât mai inteligentă şi cât mai utilă nouă”, a declarant ministrul Agriculturii.
Într-un document realizat de European Insitute of Public Administration, se arăta mai multe drafturi ale PNRR-urilor statelor membre depuse în noiembrie 2020, iar România era trecută cu cel mai verde program de rezilienţă – 64,8%, în timp ce Slovenia avea 42%, Germania – 40%, Grecia – 38%, Cehia – 38% iar Bulgaria – 37%. Ce folos?
„Anul trecut vorbeam despre această strategie de gestionare a apei şi aveam alocată o sumă de 6,5 miliarde de euro. Se poate observa uşor că România avea de departe cel mai verde program naţional de rezilienţă şi cuprindea lucrări de irigaţii, desecare-drenaj, combaterea eroziunii solului, prevenirea deşertificării şi sistem antigrindină. Aceasta este poza din noiembrie când a ajuns primul draft la Comisia Europeană. Atât de verde era planul naţional trimis de Ministerul Agriculturii şi nepricepuţii de la ANIF”.
Lăsând mișto-ul ieftin, domnule ministru, priceperea se măsoară în rezultate…
„Ce am vrut să facem, pornind de la imaginea acelor canale? Avem 9.600 de kilometri de canale principale, unii au spus că ne-am prezentat cu soluţii învechite, dar noi porneam de la ceea ce aveam. Ce speram să facem cu acele canale care existau? Soluţii tehnologice noi, impermeabilizare cu materiale prietenoase cu mediul, digitalizare, sisteme SCADA, iar soluţie mai verde decât ceea ce am prezentat noi nu cred că era. Puteam să producem deasupra acestor canale, prin montarea acestor panouri fotovoltaice, pe o suprafaţă care altfel nu este utilizată nicicum, foarte multă energie verde şi foarte multă energie ieftină, dar care să ne permită să împingem acolo unde într-adevăr, sistemul vechi, pe care l-am moştenit necesită că apa să fie împinsă la 7 trepte, iar la preţul energiei de acum este total neviabil. Asta era soluţia pe care noi am prezentat-o. Era şi verde, era şi digital, şi producea şi energie pe suprafaţă mare”, a explicat Oros.
„Ca sa aveţi un termen de comparaţie: un MW se produce pe două hectare de panouri solare, pe 20.000 metri pătraţi. Avem deasupra acestor 9.600 de km de canale, cu o înălţime medie de 10 metri, avem o suprafaţă de 96 de milioane de mp. Probabil nu putea fi toată această suprafaţă utilizată, dar cu siguranţă o avem, este expusă în câmp, o avem la dispoziţie şi nu poate fi utilizată altfel. Poate produce energie verde şi ieftină şi nu mai scoatem din circuitul agricol, pentru că avem zeci de cereri de la investitori, care vor să producă energie verde, să scoatem din circuitul agricol terenuri arabile sau terenuri agricole având această suprafaţă imensă. Aceasta era soluţia învechită pe care Comisia nu a acceptat-o, deşi în noiembrie era cel mai verde program de rezilienţă şi redresare. Sigur aici aveam şi extinderea sistemului antigrindină şi creşterea precipitaţiilor, care este într-un anumit stadiu. Avem 100 de punte de lansare, dar ca să acoperim întreaga suprafaţă aveam nevoie de încă 110 milioane de euro, iar dacă ne uităm în jurul nostru atât Serbia cât şi Ungaria, până şi Republica Moldova au asemenea sisteme de antigrindină. De aceea am cuprins şi noi în acest program acest proiect”.
Cine este considerat responsabil de acest eşec?
„În primul rând nu este un eşec aşa cum a fost alcătuit programul. Îmi este greu să găsesc un vinovat. Dacă cei de Comisie nu au dorit să finanţeze partea de irigaţii, ci doar partea de desecare-drenaj, repet, cu siguranţă vom găsi resurse să facem ceea ce ne-am propus”, răspunde Oros.
Care este motivul pentru care reprezentanţii CE au tăiat aceste fonduri din PNRR?
„Mie personal nu mi-au spus. (…) Ceea ce am aflat este că nu era suficient de verde pentru irigaţii. Asta este ceea ce a venit oficial de la CE, deşi în discuţiile tehnice niciodată nu ni s-a spus acest lucru”, a adăugat Oros.
