Ieri, 11 augist 2022, a avut loc reuniunea subgrupurilor de lucru, organizată în sistem de videoconferință, care a avut ca scop prezentarea elementelor de noutate din PNS 2023-2027, propuse de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale ca urmare a discutiilor tehnice cu reprezentanții Comisiei Europene.
Principalele elemente de noutate aferente sectorului vegetal
Situație comparativă februarie/august 2022 a cuantumurilor de plăți directe decuplate de producție:
Valoarea cuantumurilor de plăți directe cuplate de producție 2023:
În dialogul cu Comisia Europeană, capitolul plăților directe cuplate în sectorul vegetal nu a avut modificări de ordin financiar și de fond pe condițiile de eligibilitate.
| Sprijin cuplat in sectorul vegetal 2023 | Cuantum / ha |
| Soia | 150 |
| Lucernă | 101 |
| Leguminoase boabe pentru industrializare (mazare boabe, fasole boabe si fasole pastai) | 215 |
| Cânepă | 245 |
| Orez | 605 |
| Sămânță de cartof | 2001 |
| Hamei | 600 |
| Sfeclă de zahăr | 900 |
| Legume cultivate în camp (tomate, castraveți, ardei, vinete) | 1600 |
| Legume cultivate în sere și solarii (tomate, castraveți, ardei, vinete) | 2100 |
| Fructe pentru consum în stare proaspătă/ procesare (prune, mere, cireșe, vișine,caise, piersice) | 567 |
| Producere sămânță plante furajere | 200 |
Sprijin de bază pentru venit în scopul sustenabilității (BISS):
În contextul dialogului cu Comisia Europeană privind observațiile la PNS 2023-2027, cât și interesul național, România a modificat intervenția BISS în consecință. Astfel se va acorda în programarea viitoare pe trei condiții agronomice (categorii de folosință a terenului): teren arabil (TA), culturi permanente (CP) și pajiști permanente (PP).
Pentru perioada 2023-2027, în conformitate cu prevederile și defalcarea financiară a bugetului din Regulamentrul 2115/2021, plafonul total BISS care urmează să fie alocat este de 4.570.174.664,89 euro.
| BISS | Categoria TA (28 02 2022) | Categoria PP cu incarcatura animala (28 02 2022) | Categoria PP fara incarcatura animala (28 02 2022) | Categoria TA (04 august 2022) | Categoria CP (04 august 2022) | Categoria PP (04 august 2022) |
| 91 | 91 | 30 | 100 | 150 | 60 |
Sprijin redistributiv complementar pentru venituri în scopul sustenabilității (CRISS)
În același context, în urma dialogurilor cu Comisia Europeană, România a pastrat forma de acordare a sprijinului distributiv CRISS. Astfel, CRISS se va acorda în programarea 2023-2027 fermelor cu suprafețe între 1 și 50 ha.
| Denumirea intervenției | Varianta februarie 28 02 2022 Cuantumuri 2023 (euro/ha) | Varianta 04 august 2022 Cuantumuri 2023 (euro/ha) |
| CRISS | 51 | 51 |
Sprijin complementar pentru venit pentru tinerii fermieri (CYS)
În urma dialogurilor cu Comisia Europeană, România a pastrat forma de acordare a sprijinului complementar pentru venit pentru tinerii fermieri (CYS). Astfel, CYS se va acorda în programarea 2023-2027 fermelor conduse de tineri fermieri, pentru primele 50 de ha din cadrul exploatațiilor deținute de aceștia.
În urma reanalizării targetului reprezentat de potențiali tineri fermieri din programarea 2023-2027, variația cuantumului a fost modificată față de varianta depusă la Comisie în februarie 2022.
| Denumirea intervenției | Varianta februarie 28 02 2022 Cuantumuri 2023 (euro/ha) | Varianta 04 august 2022 Cuantumuri 2023 (euro/ha) |
| CYS | 42 | 37 |
Ecoshema 1 – Practici benefice pentru mediu aplicabile în teren arabil
În același context de negociere, ecoschema 1 a fost modificată astfel încât să poată îndeplini cerințele Comisiei Europene din documentul oficial de observații. Astfel, cerințele ecoschemei au fost orientate mai mult către o ambiție crescută de mediu și climă.
Cerințe de bază (modificări)
1. Fermierii trebuie să aloce peste 5% din terenul arabil pentru elementele neproductive (inclusiv teren lăsat pârloagă).
1. 1. În cazul fermelor cu peste 75% din terenul arabil utilizat pentru producția de iarbă sau de alte plante furajere erbacee, culturi aflate sub apă o mare parte a ciclului de cultură, sau care face obiectul unei combinații, ponderea elementelor neproductive (inclusiv teren lăsat pârloagă) trebuie să depășească 3%.
2. Să cultive pe minim 5% din totalul terenului arabil declarat, culturi leguminoase, bogate în proteină vegetală, fixatoare de azot, care se pot recolta, precum: soia, mazăre de consum/furajeră, măzăriche, sparcetă, trifoi, facelia, fasole, fasoliță, ghizdei, năut, lupin, linte, bob, lucernă, arahide, amestecuri de leguminoase și graminee perene.
3. În perioada sensibilă pentru sol cuprinsă între 15 iunie – 31 august, terenul arabil trebuie să fie acoperit cu culturi agricole sau se asigură o acoperire minimă a solului cu resturi vegetale (miriște), covor vegetal (culturi de acoperire) ori culturi secundare, timp de cel puțin 30 zile, în intervalul stabilit, după recoltarea culturii principale, pe cel puțin 90% din suprafața arabilă a exploatației. Această practică are ca scop principal protejarea solurilor în perioadele cele mai sensibile din parcursul anului agricol, în contextul schimbărilor climatice actuale.
Cerințe de specifice
La condițiile de bază, de mai sus, fermierul trebuie să aleagă una din următoarele condiții specifice:
A – să practice diversificarea culturilor pe terenul arabil, în funcție de suprafață, după cum urmează:
- în cazul suprafețelor cuprinse între 10.01 ha și 30 ha, fermierul trebuie să cultive cel puțin două culturi diferite, iar cultura principală să acopere maximum 75 % din terenul arabil;
- în cazul suprafețelor de peste 30 ha, fermierul trebuie să cultive cel puțin trei culturi diferite. Cultura preponderentă trebuie să acopere maximum 70 % din terenul arabil, respectiv două culturi preponderente să acopere împreună maximum 85% din terenul arabil, cu respectarea procentului de 5% din teren pentru elementele neproductive;
- în cazul în care suprafața de teren arabil este cultivată în proporție de peste 80% cu iarbă / plante erbacee / leguminoase sau acoperită cu culturi aflate sub apă o mare parte a ciclului de producție, indiferent de mărimea exploatației pentru care solicită sprijinul prin această eco-schemă, se consideră ca fiind practică de diversificare dacă respectă un procent de minim de 3% teren neproductiv.
B – să practice o tehnologie de agricultură de tip conservativ pentru sol (no /minimum /strip-tillage) pe minim 50% din suprafața cultivate a exploatației.
Gestionarea lucrărilor solului de tip conservativ contribuie în mod direct la protejarea solurilor în perioadele și în zonele cele mai sensibile, cât și la reducerea riscului de degradare a solului și eroziune.
Prin promovarea acestei practici conservative se dorește evitarea la maxim a compactării solului prin reducerea trecerilor repetate cu utilaje, creșterea capacității de reținere a apei în sol, creșterea capacității solului de scehestrare a carbonului, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și, implicit, reducerea amprentei de carbon prin reducerea consumului de combustibil pe hectar, creșterea biodiversității la nivelul solului, concomitent cu asigurarea unui habitat prielnic pentru dezvoltarea faunei. Totodată, urmare arăturii conservative se va obține și o îmbunătățire a texturii și structurii și a biotei solului, creșterea materiei organice din sol (+ de humus).
Nu în ultimul rând, prin promovarea aplicării agricultirii conservative de tipul no till/minimum till/ strip till se va reduce amprenta de carbon, din partea fermelor ce vor apela la această practică, consumul de motorină la hectar fiind redus în medie cu 35%.
C. Fermierii trebuie să planteze anual cel puțin 2 arbori pe ha, la nivel de exploatație , precum: populații locale de pomi fructiferi și arbori: Măr, Piersic, Prun, Corcoduș Zarzăr, Cais, Cireș, Vișin, Gutui), Nuc, Stejar, Ulm, Tei, Alun,, Salcâm, Glădiţă, Paltin, Arţar, Jugastru, Pin, Sălcioară, Castan, precum și alte specii.
Această practică contribuie la stoparea și inversarea pierderii biodiversității, la îmbunătățirea serviciilor ecosistemice și la conservarea habitatelor și a peisajelor, poate constitui un refugiu pentru păsări și animale. De asemenea pe termen mediu poate constitui un sprijin pentru reducerea eroziunii solului, reducerea temperaturii solului în zonele de proximitate a plantației, cât și o influență ușoară asupra capacității de mentinerea apei în sol și sechestrare de carbon în locul plantației și limitrof acesteia.
Ecoschema 2 – Practicarea unei agriculturi prietenoase cu mediul în fermele mici (Gospodăriile Tradiționale)
În același context de negociere, în cadrul ecoschemei s-a adăugat la suprafațele eligibile la plată, pe lângă terenul arabil și pajiștile permanente.
| Denumirea intervenției | Varianta februarie 28 02 2022 Cuantumuri 2023 (euro/ha) | Varianta 04 august 2022 Cuantumuri 2023 (euro/ha) |
| Practicarea unei agriculturi prietenoase cu mediul în fermele mici (gospodăriile tradiționale) | 120 | 82 |
Condiții obligatorii de bază:
1. Deține o exploatație de minimum 1 ha și maximum 10.00 ha teren arabil (TA) sau pajiște permanentă (PP) sau mixt (TA cu PP), cu parcele de minimum de 0,3 ha și deține un efectiv de animale din speciile: ovine, caprine, bovine, bubaline, suine, ecvidee cuprins între 0,3-1 UVM / ha, pe o perioadă 12 luni calendaristice;
2. Se angajează să asigure că pe suprafața ocupată cu PP este menținută starea de bune condiții agricole și de mediu privind întreținerea pajiștilor;
3. În cazul în care fermierul exploatează teren arabil (TA), acesta trebuie să cultive cel puțin 10% din suprafață ocupată cu:
- plante leguminoase, fixatoare de azot, care sunt bogate în proteină vegetală, conform practicilor fitotehnice și de tehnologie agricolă, în vederea îmbunătățirii calității solului cu nutrienți naturali; precum: specii proteaginoase/leguminoase: lucernă, soia, linte, mazăre, măzăriche, trifoi, sparcetă, ghizdei, fasole, năut, bob, lupin sp., fasoliță. Pe restul suprafeței, fermierii vor cultiva, după caz, cel puțin una din următoarele specii de plantele: plante oleaginoase, porumb, ovăz, orz, grâu, triticale (graminee specifice), sfeclă, gulie furajeră; plante care intră în alcătuirea rațiilor furajere de calitate și sănătoase;
- pajiște temporară în TA.
4. Se angajează că:
- respectă măsurile obligatorii de depozitare și administrare a gunoiului de grajd;
- aplică pe terenul agricol deținut sub cantitatea de 170 kg N/ha/an din îngrășăminte organice și administrează îngrășăminte doar în perioadele permise de legislația în vigoare;
- nu aplică îngrășăminte pe fâșiile de protecție existente pe terenurile agricole.
Condiții specifice:
La condițiile de bază, de mai sus, fermierul trebuie să aleagă una din următoarele condiții specifice:
A. Fermierii trebuie să planteze anual cel puțin 2 arbori pe ha, la nivel de exploatație , precum: populații locale de pomi fructiferi și arbori: Măr, Piersic, Prun, Corcoduș Zarzăr, Cais, Cireș, Vișin, Gutui), Nuc, Stejar, Ulm, Tei, Salcâm, Glădiţă, Paltin, Arţar, Jugastru, Pin, Sălcioară, Castan, precum și alte specii.
Această practică contribuie la stoparea și inversarea pierderii biodiversității, la îmbunătățirea serviciilor ecosistemice și la conservarea habitatelor și a peisajelor, poate constitui un refugiu pentru păsări și animale. De asemenea pe termen mediu poate constitui un sprijin pentru reducerea eroziunii solului, reducerea temperaturii solului în zonele de proximitate a plantației, cât și o influență ușoară asupra capacității de mentinerea apei în sol și sechestrare de carbon în locul plantației și limitrof acesteia.
B. fermierul este obligat ca în perioada 15 iunie – 31 august, terenul arabil trebuie să fie acoperit cu culturi agricole sau se asigură o acoperire minimă a solului cu resturi vegetale (miriște), covor vegetal (culturi de acoperire) ori culturi secundare timp de cel puțin 30 zile după recoltarea culturii principale,(în intervalul stabilit) pe cel puțin 85% din suprafața arabilă a exploatației.
Ecoschema 3 Înierbarea intervalului dintre rânduri în plantațiile pomicole, viticole, pepiniere și hameiști
| Denumirea intervenției | Varianta februarie 28 02 2022 Cuantumuri 2023 (euro/ha) | Varianta 04 august 2022 Cuantumuri 2023 (euro/ha) |
| Ecoschema 3 | 90 | 90 |
În contextul negocierilor, Comisia Europeană a recomandat ca înierbarea între rânduri să se realizeze pe 100% ( pe toată suprafața)
Toată suprafața dintre rânduri din plantațiile pomicole, viticole, pepiniere și hameiști trebuie păstrată înierbate sau se vor însămânța pe întreaga periodă a anului de cerere.
Nu sunt permise lucrările solului pe perioada supusă angajamentului.
Ecoschema 4 Mentinerea capacitatii de sechestrare a carbonului si a biodiversitatii in zonele umede din Rezervația Biosferei „Delta Dunării
| Denumirea intervenției | Varianta februarie 28 02 2022 Cuantumuri 2023 (euro/ha) | Varianta 04 august 2022 Cuantumuri 2023 (euro/ha) |
| Ecoschema 4 | – | 20 |
Eco-schema se aplică pe zone strict delimitate din Rezervația Biosferei „Delta Dunării”. Are scopul de a contribui la atenuarea schimbărilor climatice și la adaptarea la acestea, inclusiv prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și creșterea capacității de sechestrare a carbonului, precum și promovarea energiei durabile.
Ecoschema presupune recoltarea stufului în perioada de toamnă târzie – iarnă.
Prin recoltarea materialului biologic se creează fenomenul de regenerare a stufului, care ajuta la componenta de clima si mediu prin reducerea gazelor cu efect de sera, încadrându-se astfel la obiectivele PAC, cu respectarea standardului de mediu GAEC 2 și a planului de management impus de administrația zonei protejate din Rezervația Biosfera „Delta Dunării”.
Stuful este parte esențială în ecologia și economia Deltei Dunării, având următoarele beneficii de mediu și sociale:
- economică (poate fi utilizat ca materie primă în obținerea de biomasa);
- ecologică (înmulțirea sa este asigurata prin recoltare, iar lipsa recoltării determina degradarea ireversibila a zonelor stuficole);
- socială – poate constitui principala sursă de venit pentru locuitorii zonei rezervației Deltei Dunării.
- menținerea și îmbunătățirea capacității plantelor de a stoca carbonul.
