Plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu
Fermierii care au dreptul la plata unică pe suprafaţă aplică în mod obligatoriu pe toate hectarele lor eligibile următoarele practici agricole benefice pentru climă şi mediu:
a) diversificarea culturilor;
b) menţinerea pajiştilor permanente existente;
c) prezenţa unei zone de interes ecologic pe suprafaţa agricolă.
Plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu se acordă fermierilor care aplică practicile prevăzute mai sus, în funcţie de specificul exploataţiei şi/sau structura culturilor.
În cazul în care aceeaşi suprafaţă este determinată pentru mai multe practici agricole benefice pentru climă şi mediu, menţionate la art. 17 alin. (1) din ordonanţa nr. 3/2015, cu modificările și completările ulterioare, suprafaţa respectivă este luată în considerare separat pentru fiecare dintre aceste practici în vederea calculării plăţii pentru practicile agricole benefice pentru climă şi mediu.
Fermierii care practică sistemul de agricultură ecologică şi deţin un document justificativ emis de un organism de inspecţie şi certificare aprobat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale în conformitate cu art. 29 alin.(1) din Regulamentul (CE) 834/2007 privind producţia ecologică şi etichetarea produselor ecologice, precum şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 2092/91, beneficiază implicit de plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu pentru suprafeţele în conversie sau certificate ale exploataţiei, utilizate pentru producţia ecologică.
Fermierii care au întreaga exploataţie ocupată cu culturi permanente beneficiază implicit de plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu.
Fermierii ale căror exploataţii se află integral sau parţial în zone care fac obiectul Directivei 92/43/CEE din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică,al Directivei 2000/60/CE din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei sau al Directivei 2009/147/CE din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice au dreptul la plata menţionată în prezentul capitol, cu condiţia să aplice practicile menţionate în prezentul capitol, în măsura în care practicile respective sunt compatibile, în exploataţia în cauză, cu obiectivele directivelor menţionate.
În conformitate cu art. 17, pct. (5) din Ordinul MADR nr. 619/2015, cu modificările și completările ulterioare, fermierii ale căror exploatații se află integral sau parțial în zone care fac obiectul Legii apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, și Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, au dreptul la plata menționată în prezentul capitol, cu condiția să aplice practicile menționate în prezentul capitol, în măsura în care practicile respective sunt compatibile, în exploatația în cauză, cu obiectivele actelor normative menționate,
Fermierii care desfăşoară activitate agricolă în zonele de protecţie integrală şi zonele de conservare durabilă (zonele-tampon) din parcurile naţionale şi naturale pe care se pot desfăşura activităţi agricole enumerate mai sus, trebuie să respecte măsurile impuse în planul de management al ariei protejate sau setul de măsuri de conservare stabilite de către administratorii ariilor naturale protejate respective.
Inspectorii APIA care efectuează controlul pe teren verifică dacă activitatea agricolă desfăşurată respectă prevederile cuprinse în planul de management al ariei protejate sau setul de măsuri de conservare stabilite de către administratorii ariilor naturale protejate, precum şi dacă practicile agricole benefice pentru climă şi mediu sunt compatibile cu prevederile anterior menţionate.
Diversificarea culturilor constă în existenţa mai multor culturi pe terenul arabil, în funcţie de suprafaţă, după cum urmează:
a) cel puţin două culturi diferite pe suprafeţele cuprinse între 10 ha şi 30 ha, iar cultura preponderentă să acopere maximum 75 % din terenul arabil;
b) cel puţin trei culturi diferite pe suprafeţele de peste 30 ha, iar cultura preponderentă să acopere maximum 75 % din terenul arabil, respectiv două culturi preponderente să acopere împreună maximum 95 % din terenul arabil;
c) prin excepţie de la prevederile lit. a) şi b) în cazul în care suprafaţa de teren arabil este cultivată în proporţie de peste 75% cu iarbă ori cu alte plante erbacee sau este pârloagă, sau este acoperită cu culturi aflate sub apă o mare parte a ciclului de producţie, cultura preponderentă de pe restul suprafeţei arabile trebuie să ocupe maximum 75% din terenul arabil rămas, cu excepția cazului în care această suprafață rămasă este acoperită cu iarbă sau alte plante furajere erbacee sau este teren lăsat pârloagă.
În sensul celor de mai sus sunt asimilate următoarele:
a) o cultură a oricăruia dintre genurile definite în clasificarea botanică a culturilor;
b) un teren lăsat pârloagă;
c) iarba sau alte plante furajere erbacee;
d) culturile de iarnă şi cele de primăvară sunt considerate culturi distincte, chiar dacă aparţin aceluiaşi gen. Triticum spelta este considerată a fi o cultură distinctă de culturile care aparțin aceluiași gen.
Sunt exceptate de la diversificarea culturilor exploataţiile în cazul în care:
a) întreaga suprafaţă este acoperită cu culturi aflate sub apă o mare parte a ciclului de producţie;
b) peste 75 % din terenul arabil este utilizat pentru producţia de iarbă sau alte furaje erbacee, este cultivat cu culturi de leguminoase, este teren lăsat pârloagă sau face obiectul unei combinaţii între aceste utilizări;
c) peste 75 % din suprafaţa agricolă eligibilă este pajişte permanentă, este utilizată pentru producţia de iarbă sau alte furaje erbacee ori pentru culturi aflate sub apă o mare parte a ciclului de cultură sau face obiectul unei combinaţii între aceste utilizări;
d) peste 50 % din suprafaţa arabilă declarată în anul de cerere curent nu a fost declarată de fermier în cererea sa unică de plată din anul anterior şi în cazul în care, pe baza unei comparaţii geospaţiale a parcelelor solicitate în cererea unică de plată din anul curent, se constată că întregul teren arabil este cultivat cu o cultură diferită faţă de cea din anul calendaristic anterior.
Diversificarea culturilor presupune următoarele:
a) suprafaţa de teren arabil înseamnă suprafaţa totală de teren arabil a exploataţiei;
b) perioada care trebuie luată în considerare pentru calcularea proporţiilor privind diversificarea culturilor este mai- septembrie a anului de cerere;
c) în totalul terenurilor arabile ale exploataţiei, fiecare hectar este luat în calcul doar o singură dată într-un an de cerere, în scopul calculării proporţiilor diferitelor culturi, inclusiv pe parcelele cu suprafeţe mai mici de 0,3 ha;
d) pentru calcularea proporţiilor diferitelor culturi, suprafaţa acoperită de o cultură poate include elemente de peisaj care fac parte din suprafaţa eligibilă în conformitate cu art. 16 din Ordinul MADR nr. 619/2015, cu modificările și completările ulterioare;
e) în cazul suprafeţelor ocupate de culturi mixte se consideră că suprafaţa este acoperită doar cu cultura preponderentă;
f) suprafeţele pe care se seamănă un amestec de seminţe, indiferent de speciile incluse în amestec, sunt considerate acoperite cu o singură cultură.
Menţinerea pajiştilor permanente existente implică:
a) interdicţia de a converti/ara suprafeţele de pajişti permanente situate în ariile naturale protejate desemnate potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare;
b) proporţia dintre suprafaţa totală cu pajişti permanente şi suprafaţa agricolă totală declarate la APIA, nu trebuie să scadă cu mai mult de 5% faţă de proporţia de referinţă stabilită în anul 2015;
c) în cazul în care proporţia de referinţă a scăzut cu peste 5 % la nivel naţional, se instituie obligaţii la nivel de exploataţie de a reconverti terenul în pajişti permanente pentru acei fermieri care au la dispoziţie teren care a fost convertit din teren cu pajişti permanente în teren pentru alte utilizări într-o perioadă din trecut, aşa cum este prevăzut în art. 44 din Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014 al Comisiei din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a unor norme privind plăţile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune şi de modificare aanexei X la regulamentul menţionat, denumit în continuare Regulamentul 639/2014. Aceasta prevedere nu se aplică în cazul în care scăderea cu peste 5% provine din împădurire, cu condiţia ca împădurirea să fie compatibilă cu mediul şi să nu includă plantaţiile de specii forestiere cu ciclu de producţie scurt, de brazi de Crăciun sau de arbori cu creştere rapidă pentru producţia de energie.
Potrivit articolul 85 din Ordinul MADR nr. 619/2015, cu modificările şi completările ulterioare, în cazul nerespectării obligaţiei privind menţinerea suprafeţelor cu pajişti permanente sensibile din punctul de vedere al mediului, se adoptă următoarele măsuri:
a) dacă un fermier a convertit sau a arat o pajişte permanentă care face obiectul interdicţiei prevăzute la art. 19 lit. a) din OUG nr. 3/2015, cu modificările şi completările ulterioare, reconvertirea suprafeţei convertite/arate este obligatorie;
b) imediat după constatarea încălcării, fermierul este informat de către APIA în privinţa obligaţiei de reconversie şi a datei înaintea căreia trebuie respectată obligaţia respectivă. Data în cauză trebuie să fie cel târziu data depunerii cererii unice de plată pentru anul de cerere următor.
Prin derogare de la art. 2 alin (1) lit. h) din OUG nr. 3/2015, cu modificările şi completările ulterioare, terenul care face obiectul reconversiei este considerat pajişte permanentă începând din prima zi a reconversiei şi face obiectul interdicţiei prevăzute la art. 19 lit. a) din ordonanţă”.
Zone de interes ecologic (ZIE)
Fermierii, în ale căror exploataţii terenul arabil este mai mare de 15 ha, se asigură că, începând cu anul de cerere 2018, o suprafață care corespunde unui procent minim de 5% din terenul arabil al exploatației pe care fermierul l-a declarat, este zonă de interes ecologic. În conformitate cu Art. 20, alin (1) din Ordinul MADR 619/2015, cu modificările și completările ulterioare, sunt considerate zone de interes ecologic:
a) terase;
b) elemente de peisaj – garduri vii/fâşii împădurite/arbori în aliniament, arbori izolaţi, pâlcuri arbustive din zona de câmpie, iazuri, rigole;
c) zone tampon situate pe marginea apelor curgătoare sau stătătoare și margini de câmp;
d) zone cu specii forestiere cu ciclu scurt de producţie;
e) terenuri împădurite prin măsura 221 „Prima împădurire a terenurilor agricole” din cadrul PNDR 2007-2013, prin submăsura 8.1 „Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite” din cadrul PNDR 2014-2020 sau în temeiul unei scheme naţionale ale cărei condiţii respectă dispoziţiile articolului 43 alineatele (1), (2) şi (3) din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 sau ale articolului 22 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013;
f) zone cu culturi secundare sau strat vegetal;
g) zone cu culturi fixatoare de azot;
h) zone cu Miscanthus.
Conform art. 20 alin. (11) din OUG nr. 3/2015, cu modificările şi completările ulterioare, procentajul menţionat anterior se poate majora în temeiul unui act legislativ al Parlamentului European şi al Consiliului Uniunii Europene şi va fi prevăzut prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.
Zonele de interes ecologic sunt situate pe terenul arabil al exploataţiei, cu excepţia celor prevăzute la lit. d), e) şi h). Zonele de interes ecologic prevăzute la lit. b) şi c) pot fi adiacente terenului arabil al exploataţiei declarat de fermier.
Zonele de interes ecologic sunt situate pe terenul pentru care fermierul face dovada utilizării acestuia.
ZIE nu se aplică exploataţiilor în următoarele cazuri:
a) peste 75 % din terenul arabil este utilizat pentru producţia de iarbă sau alte furaje erbacee, este teren lăsat pârloagă, este cultivat cu culturi de leguminoase sau face obiectul unei combinaţii între aceste utilizări.
b) peste 75 % din suprafaţa agricolă eligibilă este pajişte permanentă, este utilizată pentru producţia de iarbă sau alte furaje erbacee sau este cultivată cu culturi aflate sub apă fie o mare parte a anului, fie o mare parte a ciclului de cultură, sau face obiectul unei combinaţii între aceste utilizări.
Elementele de peisaj declarate de fermier sunt prevăzute în Ordinul MADR nr. 619/2015, cu modificările și actualizările ulterioare, în Anexa nr. 7 și în Ghidul informativ privind aplicarea practicilor agricole benefice pentru climă şi mediu. Elementele de peisaj reprezintă acele elemente situate în interiorul sau adiacent parcelei de teren arabil declarată de către fermier pentru care acesta face dovada utilizării terenului.
Suprafaţa care urmează a fi calificată drept zonă de interes ecologic se calculează astfel:
a) în ceea ce priveşte gardurile vii, fâşiile împădurite, arborii în aliniament şi rigolele, suprafaţa se calculează până la o lăţime maximă de 10 metri;
b) în ceea ce priveşte pâlcurile arbustive din zona de câmpie, inclusiv arborii în grup şi iazurile, suprafaţa se calculează până la o dimensiune maximă de 0,3 hectare.
Elementele de peisaj şi zonele-tampon/marginile de câmp sunt considerate adiacente terenului arabil în cazul în care o astfel de zonă-tampon sau margine de câmp sau un astfel de element de peisaj este adiacent(ă) terenului arabil sau unei zone de interes ecologic direct adiacentă terenului arabil al unei exploataţii.
Zonele-tampon sunt suprafeţele de teren arabil înierbat sau cultivate cu plante graminee perene sau cu plante leguminoase perene.
Zonele-tampon includ şi benzile-tampon sau fâşiile de protecţie aflate de-a lungul cursurilor de apă protejate prin standardul privind bunele condiţii agricole şi de mediu GAEC 1 şi prin cerinţele legale în materie de gestionare SMR 1 şi SMR 10, prevăzute în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013.
Zonele-tampon situate în vecinătatea apelor de suprafaţă sau a captărilor de apă potabilă trebuie să respecte cerinţa privind interzicerea aplicării pesticidelor şi a fertilizanţilor. În cazul zonelor-tampon de-a lungul cursurilor de apă, vegetaţia riverană este inclusă în scopul calculării zonei de interes ecologic. În cazul zonelor-tampon şi a marginilor de câmp care diferă de cele prevăzute sau protejate prin GAEC 1, SMR 1 şi SMR 10, suprafaţa care urmează a fi calificată drept zonă de interes ecologic se calculează până la o lăţime maximă de 20 metri.
În zonele-tampon şi pe marginile de câmp nu trebuie să existe nicio producţie agricolă. În zonele-tampon şi pe marginile de câmp se permite păşunatul sau tăierea ierbii în sensul articolului 4 alineatul (1) litera (c) punctele (ii) şi (iii) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, cu modificările şi completările ulterioare, cu condiţia să poată fi în continuare distinse de terenul agricol adiacent. Detaliile privind zonele-tampon şi marginile de câmp sunt prevăzute în anexa nr. 7 din Ordinul MADR nr. 619/2015 cu modificările şi completările ulterioare.
Elementele de peisaj şi zonele-tampon/marginile de câmp sunt considerate adiacente terenului arabil în cazul în care o astfel de zonă-tampon sau margine de câmp sau un astfel de element de peisaj este adiacent(ă) terenului arabil sau unei zone de interes ecologic direct adiacentă terenului arabil al unei exploataţii.
Zonele cu specii forestiere cu ciclu scurt de producție declarate zone de interes ecologic sunt considerate doar cele cultivate cu specii forestiere cu ciclu scurt de producție indigene, respectiv: salcie (Salix spp.), plop alb (Populus alba), plop negru (Populus nigra), inclusiv pe parcelele cu suprafețe mai mici de 0,3 ha.
În Anexa nr. 8 din Ordinul MADR nr. 619/2015, cu modificările și completările ulterioare, sunt prevăzute ciclul maxim de recoltă, cerinţele privind utilizarea îngrăşămintelor minerale şi a produselor de protecţia plantelor.
Ciclul maxim de recoltă:
– Salcia (Salix L) – 6 ani
– Plopul alb (Populus alb) și
Plopul negru (Populus nigra) – 6 ani
Cerințe privind utilizarea îngrășămintelor minerale și/sau a produselor de protecție a plantelor
În conformitate cu art. 45 alin. (8) din Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014 al Comisiei din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1.307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune și de modificare a anexei X la regulamentul menționat, cu modificările și completările ulterioare, utilizarea îngrășămintelor minerale și/sau a produselor de protecție a plantelor este interzisă.
Lista speciilor forestiere cu ciclu scurt de producție declarate ZIE, în conformitate cu Anexa nr. 8 din Ordinul M.A.D.R nr. 619/2015, cu modificările şi completările ulterioare, este prevăzută în Ordinul MADR nr. 52/2020 privind aprobarea formularului-tip al cererii unice de plată pentru anul 2020 Anexa 2 Instrucţiuni de completare a formularului de cerere unică de plată 2020, în tabelul nr. 12.
Zonele împădurite sunt suprafeţe de teren împădurite:
a) prin măsura 221 „Prima împădurire a terenurilor agricole” din cadrul PNDR 2007 – 2013;
b) prin submăsura 8.1 „Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite” din cadrul PNDR 2014 – 2020;
c) în temeiul unei scheme naţionale ale cărei condiţii respectă dispoziţiile art. 43 alin. (1), (2) şi (3) din Regulamentul (CE) nr. 1.698/2005 sau ale art. 22 din Regulamentul (UE) nr. 1.305/2013.
Pentru recunoaşterea ca zonă de interes ecologic a suprafeţei împădurite în temeiul unei scheme naţionale, fermierul depune la APIA, nu mai târziu de data-limită de depunere a cererilor unice de plată, documentul care confirmă împădurirea suprafeţei printr-o schemă naţională, emis de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură/structurile subordonate acesteia, respectiv documentaţia tehnico-economică şi procesul-verbal de recepţie.
Zonele cu strat vegetal
Zonele cu strat vegetal sunt suprafeţele arabile cultivate cu amestecurile de specii de culturi incluse în anexa nr. 9, care nu participă la calculul diversificării culturilor şi care asigură acoperirea solului pe o perioadă de cel puţin 8 săptămâni de la data răsăririi. Înfiinţarea stratului vegetal ca zonă de interes ecologic se face după recoltarea culturii principale declarate în anul de cerere. Fermierii notifică la APIA data răsăririi stratului vegetal.
Proporţia dintre cele două specii din cadrul unui amestec de specii de culturi se stabileşte de către fermier, astfel încât ambele specii să fie identificate la controlul pe teren care se efectuează de APIA. Perioada de însămânţare a stratului vegetal este 1 iulie-1 octombrie.
Zonele acoperite cu strat vegetal nu includ zonele acoperite de culturi de iarnă semănate în mod normal în vederea recoltării sau a păşunatului şi nici culturile înfiinţate pentru pachetele 4 şi 7 ale măsurii 10 «Agromediu şi climă» din PNDR 2014-2020, aflate în derulare. Zonele cu strat vegetal participă la respectarea GAEC 4 şi se pot înfiinţa inclusiv pe parcelele cu suprafeţe mai mici de 0,3 ha.
Desființarea stratului vegetal se realizează prin distrugere mecanică.
Pentru efectuarea plăţii pentru practicile agricole benefice pentru climă şi mediu, conform art. 1, punctul 1 din Regulamentul (UE) nr. 2333/2014, fermierul poate să modifice utilizarea parcelelor agricole în ceea ce priveşte zonele acoperite de strat vegetal prin schimbarea amplasamentului parcelei agricole sau schimbarea amestecului de specii de culturi pentru strat vegetal ca urmare a condiţiilor meteorologice nefavorabile, fără a modifica procentul zonelor acoperite de strat vegetal declarat, iar amestecul de specii de culturi pentru strat vegetal să fie cuprins în Tabelul nr. 5 din Anexa 2 la Ordinului MADR nr. 52/2020 privind aprobarea formularului-tip al cererii unice de plată pentru anul 2020 – Anexa 2 Instrucţiuni de completare a formularului de cerere unică de plată 2020 și în Anexa nr. 16 din prezentul ghid.
Fermierul are obligaţia să notifice APIA asupra acestor modificări pâna la data de 15 octombrie a. c.
Dacă APIA a informat fermierul cu privire la eventualele neconformităţi din cererea unică de plată sau de intenţia de a efectua un control pe teren, sau dacă în cadrul controlului pe teren se constată neconformităţi, modificările solicitate de fermier nu sunt acceptate pentru parcelele agricole la care se referă neconformitatea.
În cazul în care suprafaţa ZIE se asigură prin declararea de zone cu strat vegetal se vor folosi codurile amestecurilor de specii de culturi pentru strat vegetal din Anexa 9 la Ordinul MADR nr. 619/2015, cu modificările şi completările ulterioare.
Pe zonele cu strat vegetal este interzisă utilizarea produselor de protecţie a plantelor.
Culturile fixatoare de azot
Culturile fixatoare de azot declarate zone de interes ecologice (ZIE) sunt prevăzute în Ordinul MADR nr. 52/2020 privind aprobarea formularului-tip al cererii unice de plată pentru anul 2020 Anexa 2 Instrucţiuni de completare a formularului de cerere unică de plată 2020, în tabelul nr. 6 și în Anexa nr. 17 din prezentul ghid.
Aceste culturi trebuie să fie prezente pe teren pe toată perioada lor de vegetaţie, sunt considerate culturi principale şi participă la calculul diversificării culturilor, inclusiv pe parcelele cu suprafeţe mai mici de 0,3 ha. Fermierii trebuie să respecte măsurile Codului de bune practici agricole în vigoare, referitoare la poluarea cu azot. Un fermier poate declara aceeaşi zonă sau acelaşi element de peisaj o singură dată într-un an de cerere în scopul respectării cerinţei referitoare la zonele de interes ecologic.
În cazul în care suprafaţa ZIE se asigură prin declararea culturilor fixatoare de azot, aceasta se va delimita de suprafața cu culturi fixatoare de azot care nu participă la calculul ZIE și se vor folosi codurile de cultură specifice fiecărei scheme de plată, după cum urmează:
– pentru culturile fixatoare de azot care nu sunt declarate ZIE se vor completa codurile din Tabelul nr. 1, după caz, din Anexa la instructiuni de completare a formularului de cerere unică de plată
– pentru culturile fixatoare de azot care sunt declarate ZIE este interzisă utilizarea produselor de protecţie a plantelor și se vor completa codurile din Tabelul nr. 6, după caz, din Anexa la instructiuni de completare a formularului de cerere unică de plată.
În situaţia în care, la controlul pe teren se constată cultura fixatoare de azot amplasată pe o altă parcelă declarată în cererea de plată, suprafaţa constatată ca fiind cultivată cu o cultură fixatoare de azot dintre cele prevăzute în anexa nr. 10 din Ordinul M.A.D.R. nr. 619/2015, cu modificări şi completări, participă la calculul proporţiei ZIE şi la calculul diversificării culturilor.
În situaţia în care, la controlul pe teren se constată cultura fixatoare de azot amplasată pe o altă parcelă decât cele declarate în cererea de plată (parcelă nedeclarată sau parcelă identificată eronat), suprafaţa constatată ca fiind cultivată cu o cultură fixatoare de azot, nu este eligibilă la plata SAPS şi nu participă la calculul proporţiei ZIE şi la calculul diversificării culturilor.
Pe zonele declarate de către fermieri ca zone de interes ecologic cultivate cu culturi fixatoare de azot prevăzute în Anexa nr. 10, din Ordinul M.A.D.R. nr. 619/2015, cu modificări şi completări, sau cu strat vegetal prevăzute în Anexa nr. 9, din Ordinul M.A.D.R. nr. 619/2015, cu modificări şi completări, se interzice utilizarea produselor pentru protecția plantelor, după cum urmează:
a) pe zonele cu culturi fixatoare de azot declarate de către fermieri ca zone de interes ecologic, în perioada care începe la semănat și se termină după recoltare. Fac excepție zonele cultivate cu culturi perene,
(i) însămânțate în anul sau anii care preced anul în care parcela este considerată zonă de interes ecologic, pentru care perioada de interdicție începe la 1 ianuarie și se încheie la 31 decembrie sau după desființarea culturii, dacă această activitate are loc în anul calendaristic al cererii de ajutor;
(ii) însămânțate în anul în care parcela este considerată zonă de interes ecologic, pentru care perioada de interdicție începe la semănat și se încheie la 31 decembrie.
b) pe zonele cu strat vegetal declarate de către fermieri ca zone de interes ecologic, în perioada care începe la semănat și se încheie după intervalul minim de 8 săptămâni în care plantele asigură acoperirea solului.
Pe suprafețele declarate de către fermieri ca zone de interes ecologic, cultivate cu Miscanthus, se interzice:
a) utilizarea produselor pentru protecția plantelor, cu excepția primului an în care se înființează cultura;
b) utilizarea îngrășămintelor minerale, fără nicio excepție.
În cazul în care suprafaţa ZIE se asigură prin declararea culturilor de Miscanthus se folosesc codurile de cultură specifice schemei de plată prevăzute în Ordinul MADR nr. 52/2020 privind aprobarea formularului-tip al cererii unice de plată pentru anul 2020 Anexa 2 Instrucţiuni de completare a formularului de cerere unică de plată 2020, în tabelul nr. 1.
Zonele de interes ecologic care nu sunt niciodată la dispoziţia fermierului sunt zonele de interes ecologic situate pe următoarele suprafeţe:
– suprafeţele amenajate ca terenuri permanente de sport;
– suprafeţele aferente aeroporturilor şi culoarelor de siguranţă, suprafeţele aferente aerodromurilor şi/sau heliporturilor;
– suprafeţe aferente zonelor sportive/de agrement (parcuri, pârtii de ski) care sunt scoase din circuitul agricol;
– suprafeţe aparţinând unităţilor militare;
– suprafeţele de teren ocupate de parcuri fotovoltaice;
– suprafeţele scoase din circuitul agricol pentru parcurile eoliene;
– suprafeţele de teren aferente lucrărilor de consolidare, de protecţie şi de apărare şi terenul aferent elementelor infrastructurii autostrăzilor şi drumurilor naţionale aparţinând domeniului public al statului, conform Ordonanţei nr. 43/1997 privind regimul drumurilor.
– suprafeţele cu amenajări piscicole, aşa cum acestea sunt prevăzute în registrul agricol. Fac excepţie terenurile cu amenajări piscicole redate sau introduse în circuitul agricol în conformitate cu prevederile art. 93 alin. (8), (9) şi (10) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Lista codurilor de cultură pentru pajişti permanente, culturi utilizate pentru producţia de iarbă sau alte furaje erbacee, culturi aflate sub apă o mare parte a ciclului de producţie şi culturi de leguminoase care se iau în calcul pentru excepţiile de la aplicarea practicilor agricole benefice pentru climă şi mediu este prevăzută în Ordinul MADR nr. 52/2020 privind aprobarea formularului-tip al cererii unice de plată pentru anul 2020, Anexa 2 Instrucţiuni de completare a formularului de cerere unică de plată 2020, în tabelul nr. 8.
Pentru fermierii care au obligaţia de a aplica practicile agricole benefice pentru climă şi mediu, în aplicaţia IPA-Online, se generează următorul mesaj de avertizare „Atenţie! Calculul pentru respectarea practicilor agricole benefice pentru climă şi mediu este un unul preliminar. Decizia cu privire la respectarea practicilor agricole benefice pentru climă şi mediu se va lua după finalizarea tuturor controalelor.“
Verificarea condiţiilor artificiale create pentru primirea plăţii pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu
Art. 94 din Ordinul M.A.D.R. nr. 619/2015, cu completări şi modificări, prevede:
“ (1) Se consideră condiţie artificială creată pentru a obţine plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu declararea zonelor de interes ecologic, prevăzute la art. 20 alin. (1) din ordonanţă, dacă zonele de interes ecologic nu sunt la dispoziţia fermierului şi acesta nu poate dovedi utilizarea terenului pe care acestea sunt amplasate.
(2) Se consideră condiţie artificială creată pentru a obţine plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu declararea unei alte categorii de folosinţă în loc de teren arabil, pentru a diminua suprafaţa de teren arabil totală a exploataţiei sub 10 ha şi pentru a evita obligativitatea conformării la condiţiile pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu.”
Potrivit art. 40 alin. (1) din OUG nr. 3/2015, cu modificările şi completările ulterioare, nu se acordă niciun avantaj prevăzut de legislaţia Uniunii Europene care reglementează cadrul general de acordare a plăţilor în agricultură însectoarele vegetal şi zootehnic pentru schemele de plată pentru care au fost create în mod artificial condiţii în vederea obţinerii de avantaje, contrar obiectivelor legislaţiei respective.
