Răspunsul pășunilor la evenimente catastrofale
Evenimentele catastrofale pot lua forma unei secete prelungite, incendii, inundații, etc. Dar nu toate pășunile răspund la fel atunci când are loc un astfel de eveniment.
Graficul de mai sus reprezintă modul în care pășunile răspund în general după un eveniment extrem.
Axa orizontală reprezintă intervalul de timp, cu săgeata îndreptată spre dreapta indicând timpul care avansează. Deoarece fiecare parcelă reprezintă o combinație unică de tipuri de sol, viață a solului, vegetație, microclimat și management, timpul necesar pentru a atinge un nivel ridicat de sănătate a pășunilor nu poate fi prezis cu exactitate. Acesta este motivul pentru care nu există o valoare de timp definită.
Axa verticală reprezintă nivelul de sănătate pentru o pășune, variind de la un nivel scăzut de sănătate în partea de jos până la un nivel ridicat de sănătate în partea de sus.
Curba verde reprezintă o pășune care se află într-o stare de sănătate superioară, unde ne se pășunează până când nu se recuperează complet pășunea. Curba roșie reprezintă o pășune care se află într-o stare de sănătate scăzută, unde plantele sunt suprapășunate continuu cu multe goluri de vegetație și niveluri ridicate de compactare.
Acum priviți unde sunt poziționate literele A și C pe fiecare dintre aceste două linii. Cu cât distanța dintre punctele A și C este mai mare, cu atât este mai mare perioada de recuperare a pășunilor după un eveniment extrem. Și cu cât distanța dintre punctele A și C este mai scurtă și mai abruptă, cu atât mai repede pășunea își revine.
Privind la linia roșie, puteți vedea că atunci când are loc un eveniment catastrofal în pășunile care au un nivel scăzut de sănătate, sănătatea pășunilor începe să scadă aproape imediat și foarte brusc. Și nu numai că sănătatea pășunilor scade rapid și brusc, dar scade mult mai mult în comparație cu pășunea mai sănătoasă. Pe măsură ce pășunea începe să se redreseze, (litera roșie A), viteza de refacere este foarte lentă și poate să nu fie vizibilă prea devreme. Având suficient timp și odihnă (litera roșie B), sănătatea pășunilor începe să se îmbunătățească mai rapid pe măsură ce depășește starea pre-catastrofală. Și dacă managementul pășunatului continuă să fie proactiv, se poate ajunge în cele din urmă la o stare de sănătate mult mai ridicată, care depășește cu mult starea pre-catastrofală.
Pășunile sănătoase (indicate de linia verde) își mențin starea de sănătate pentru o perioadă după evenimentul extrem. În cele din urmă, pășunea sănătoasă se degradează și ea, dar declinul este treptat și nu scade foarte mult. Din cauza stării de sănătate inițiale ridicate înainte de catastrofă, împreună cu gestionarea continuă proactivă a pășunatului, care monitorizează constant recuperarea completă a plantelor, perioada de recuperare (indicată cu litere verzi A, B și C) este foarte scurtă.
Diferența de timp necesară pentru ca aceste două pășuni să se recupereze în urma unui eveniment catastrofal ilustrează conceptul de reziliență – a putea rezista sau a se recupera rapid după condiții dificile. Pășunile în stare ridicată de sănătate sunt foarte rezistente, deoarece nu se deteriorează foarte mult sănătatea după o catastrofă și se recuperează foarte repede. Pășunile aflate într-o stare scăzută de sănătate nu sunt foarte rezistente, deoarece se degradează brusc și semnificativ, în timp ce se recuperează mult mai greu.
Pe scurt, pășunile sănătoase sunt mult mai rezistente la evenimente extreme (secetă prelungită, inundașii, etc), oferind mai multe opțiuni, în comparație cu pășunile mai puțin sănătoase. Deci, cum obținem mai mult timp și spațiu de decizie pentru a face față dezastrului inevitabil al pășunilor?
Pentru mai multe informații despre gestionarea pășunatului mă puteți contacta la 0720488504.
Continuați să pășunați!
Cosmin Daniel Ion
