Septorioza (pălirea) frunzelor

septorioza

Mycosphaerella graminicola (Fuckel) Schröter (sin. Leptosphaeria tritici (Gar.) Pass.), f.c. Septoria tritici Roberge et Desm. – Septorioza (pălirea) frunzelor

Este atacat mai frecvent limbul, mai rar tecile frunzelor, tulpinile şi spicele.

Pe frunzele plantelor mai dezvoltate (începând cu cele de la bază) apar dinspre vârful limbului pete eliptice, până la 10 mm lungime, dispuse în direcţia nervurilor, la început galbene, apoi brune şi în cele din urmă de culoare deschisă, cenuşiu-albicioase, înconjurate de o margine brună-deschis sau brună-cenuşie. În dreptul acestor pete apar numeroase puncte mici, negricioase, deseori dispuse în şiruri longitudinale – picnidiile ciupercii. Frunzele puternic atacate se usucă.

Pe tulpină, plevi şi pericarpul seminţelor, ciuperca formează pete mici, mai puţin evidente, cu un număr mic de picnidii.

Picnidiile sunt sferic-turtite şi cufundate în ţesuturile frunzei, cu diametru de 75-280 µm, brune. Picnosporii sunt de două feluri: macro şi microconidiile. Macroconidiile sunt filiforme, drepte sau uşor curbate, rotunjite la capete, cu 3-7 septe, de 33-86 x 1,7-3,5 µm. Microconidiile sunt curbate, neseptate, incolore, de 5-9 x 1,0-1,3 µm. Ambele tipuri de conidii apar în asociaţie, mai ales în perioadele cu temperaturi scăzute.

Periteciile formate pe frunzele îmbătrânite subepidermal sunt globuloase, bruneînchis, de 68-114 µm în diametru. Ele conţin asce de 30-40 x 11-14 µm, cu câte 8 ascospori eliptici, bicelulari, neuniformi, incolori de 30-40 x 11-14 µm.

Related posts

Leave a Comment