Sisteme raționale și reguli de pășunat

Sisteme raționale și reguli de pășunat. Pășunea nu este o pârloagă! De pășune trebuie avut grijă ca de orice cultură agricolă! Pășuni și fânețe

Sisteme rationale și reguli de pășunat

Pășunea nu este o pârloagă! De pășune trebuie avut grijă ca de orice cultură agricolă!

Păşunatul liber nesistematic (neraţional) este cel mai dăunător întrucât nu ţine seama de nicio regulă privind durata de păşunat, încărcarea cu animale, etc.

De modul în care se efectuează păşunatul cu animalele depinde în mare măsură compoziţia floristică a covorului ierbos şi productivitatea lui.

Păşunatul cu un număr prea mare sau prea mic de animale, completat de un păşunat haotic fără pauză, duce în mod sigur la degradarea covorului ierbos al unei pajişti. Un păşunat raţional o perioadă mai lungă de timp determină îmbunătăţirea covorului ierbos şi menţine calitatea şi productivitatea pajiştii.

Pășunatul rational permite unui număr mare de animale să pășuneze pe o zonă mica. În general, fiecare parcelă este păşunată timp de 4 – 7 zile, nu mai mult pentru a se evita păşunatul a doua oară a ierbii păscute în prima zi, aceasta fiind în plină creştere. Sunt fermieri care mută animalele zilnic.

În orice caz, între durata păşunatului parcelelor şi durata refacerii ierbii ideal ar trebui să fie un raport de 1 : 13 (Teodor Marușca – „Însemnări și mărturii agrosilvopastorale„). Ca principiu, durata de refacere a ierbii după păşunat este: 16 zile în luna mai, 20 în iunie, 25 în iulie, 32 în august, 37 în septembrie şi peste 40 zile în luna octombrie.

Organizarea păşunatului pe parcele nu este un lucru complicat, gardurile electrice sunt o opțiune viabilă. 15 minute poate dura mutarea gardului, iar acest fapt vă permit să observați îndeaproape animalele. Organizarea păşunatului pe parcele presupune respectarea cu stricteţe a unor reguli de bază ale exploatării păşunilor, care se adaptează în funcţie de mersul timpului, ritmul de creştere a ierbii, influenţa păşunatului asupra covorului ierbos, şi alte criterii zooeconomice.

Pășunatul rational este cel mai ieftin sistem, deoarece reduce nevoia de inputuri, îngrășăminte chimice și suplimente alimentare, iar amestecurile multispecii din componența pășunii oferă furaj pe tot parcursul anului.

Pășunatul rațional ajută la pășunat în mod egal, ceea ce împiedică animalele să pășunate selectiv plantele pe care le mănâncă.

Reguli mai importante de folosire raţională a păşunilor

Teodor Marușca, în „Însemnări și mărturii agrosilvopastorale„, prezintă câteva reguli mai importante de folosire raţională a păşunilor în sistem dirijat de conducere a animalelor:

  1. Obişnuirea treptată a animalelor cu iarba de pe păşune, cu raţii de trecere şi păşunat moderat în primele zile ale sezonului.
  2. Durata păşunatului într-o parcelă să fie cât mai mică, iar durata de refacere a ierbii după păşunat să fie suficientă, respectiv: 16 zile în luna mai, 20 în iunie, 25 în iulie, 32 în august, 37 în septembrie şi peste 40 zile în luna octombrie.
  3. Încărcarea parcelelor să fie în limite raţionale, care se poate realiza prin reducerea duratei păşunatului într-o parcelă păşunându-se zilnic porţiuni cât mai mici cu încărcare maximă calculate pe baza rezervei de iarbă disponibilă, delimitată de gardul electric.
  4. Forţarea animalelor să consume integral iarba din parcele pentru a preveni păşunatul selectiv şi a asigura o otăvire uniformă la ciclurile următoare de păşunat.
  5. Modificarea încărcării parcelelor în cursul perioadei de vegetaţie în funcţie de producţia de iarbă, prin mărirea respectiv micşorarea suprafeţelor repartizate zilnic animalelor cu ajutorul gardului electric.
  6. Compensarea variaţiilor sezoniere de creştere a ierbii prin cosirea unor parcele în prima perioadă de păşunat şi furajarea suplimentară în a doua jumătate a verii.
  7. Folosirea din plin a perioadei de refacere a ierbii pentru efectuarea lucrărilor de îngrijire a păşunii (împrăştierea baligilor,combaterea buruienilor, cosirea resturilor neconsumate,fertilizare fazială,irigare, etc.).
  8. Practicarea păşunatului de noapte în timpul căldurilor de vară.
  9. Evitarea păşunatului pe vreme excesiv de umedă şi furajarea la iesle pentru a feri ţelina de stricăciuni prin călcare cu animalele.
  10. Asigurarea pe cât posibil în parcelă a alimentării permanente cu apă a animalelor.
  11. Ocrotirea animalelor de arşiţa verii şi frigul din primăvară sau toamnă prin asigurarea unor umbrare forestiere sau adăposturi uşoare.
  12. Oprirea din timp a păşunatului, înainte ca animalele să sufere de lipsa de iarbă şi mai ales pentru a asigura păşunii timpul necesar de pregătire să intre bine în iarnă.

La aceste reguli se mai poate adăuga multe altele în plus, care se referă la întreţinerea covorului ierbos şi la programul animalelor în sezonul de păşunat.

Împreună pentru mai multă iarbă de calitate pe hectar!

Mica noastră echipă de consilieri tehnici este disponibilă pentru a-și împărtăși cunoștințele de specialitate fiecăruia dintre dumneavoastră. Amestecurile personalizate adaptate cerințelor individuale și livrarea promtă vă asigură că obțineți rapid cel mai bun amestec pentru pășunile și fânețele dumneavoastră!

Pentru mai multe informații, echipa noastră vă stă la dispoziție la 0720488504 sau contact@agrimasat.ro

Puteți descărca oferta noastră dând click pe link-ul de mai jos

Notă: pentru acest material s-au folosit informații cuprinse în urmatoarele lucrări:

  • „Însemnări și mărturii agrosilvopastorale”, Editura Universității Transilvania Brașov – 2015, autor: Teodor Marușca
  • „Ghid de producere ecologică a furajelor de pajiști montane”, Editura Universității Transilvania Brașov – 2010, autori: Teodor Marușca, Vasile Mocanu, Vasile Cardașol, Ioana Hermenean, Vasile Adrian Blaj, Georgeta Oprea, Monica Alexandrina Tod

Related posts

Leave a Comment