Pășunatul și palatabilitatea merg mână-n mână
Animalele nu văd ceea ce vedem noi! Poți privi o pășune și să vezi o abundență de iarbă, înaltă, cu aspect delicios, dar acest lucru nu este neapărat și ceea ce vede vaca sau oaia.
Cantitatea de iarbă disponibilă pentru pășunat este partea de material vegetal pe care animalul alege să o mănânce, nu cantitatea totală de furaje care este vizibilă.
Deci, de unde știi ce va alege animalul să mănânce?
Ei bine, palatabilitatea și utilizarea furajului pentru animale sunt influențate de stadiul de creștere în care se află iarba. În contextul pășunatului, palatabilitatea se referă la opțiunea animalelor, cărora li se oferă libertatea de a alege, de a paște o anumită porțiune a pășunii în detrimentul alteia. Utilizarea este cantitatea de furaje care este consumată din totalul furajului disponibil.
Animalele la pășunat au o preferință pentru materialul vegetal verde. Materialul vegetal verde se referă la noua creștere sau recreștere a ierbii. Faza vegetativă este alcătuită predominant din frunze și mai puțină tulpină. Vaca caută să mănânce noile frunze verzi ale plantei înainte de a mânca tulpini, deoarece frunzele sunt mai gustoase. Din punct de vedere nutrițional, noile frunze oferă, de asemenea, o cantitate mare de energie, proteine și nutrienți importanți de care au nevoie animalele aflate la pășunat pentru a-și satisface cerințele.
Iarba matură nu este la fel de gustoasă. Nu numai că iarba matură nu este apetisantă pentru animale, dar este și greu de digerat și mai dificil de mușcat din cauza înălțimii ei.
Managementul performanței și al pășunatului
Performanța animalelor pe pășune este afectat de cantitatea și calitatea ierbii. Scopul gestionării pășunilor este de a avea furaje la o valoare nutritivă optimă și de a fi consumate de către animale într-un procent cât mai mare. Cu toate acestea, pășunile variază în ceea ce privește conținutul de substanță uscată, fibre, nutrienți și gust. Această variație ar putea duce la o producție mai mică de lapte și la un spor mediu zilnic mai mic în comparație cu animalele hrănite cu o rație ce conține furaje concentrate. Producerea a cât mai mult volum de iarbă nu va fi utilă dacă nu poate fi utilizat în mod corespunzător de către animal. În mod normal, animalele vor pășuna până la aproximativ 5 cm deasupra solului. Variabilitatea poate fi redusă la minimum prin sisteme de pășunat gestionate corespunzător și prin înțelegerea selectivității animalelor care pășunează.
Un sistem de pășunat continuu va avea ca rezultat o producție scăzută de iarbă. În sisteme continue vom avea atât suprapășunat, cât și subpășunat în toată parcela. Iarba de pe pășunile care sunt subpășunate vor fi prea mature pentru consum, în timp ce de pe cele suprapășunate vor avea rate mai lente de recreștere. Dacă utilizăm un sistem de pășunat pe parcele, va exista o creștere semnificativă a producției de iarbă pe unitatea de suprafață. Acest lucru se datorează unei încărcături mai mari de animale, cu perioade mai scurte de pășunat pe mai multe parcele și unei perioade mai lungi de recuperare pentru recreșterea ierbii. Gradul de utilizarea este îmbunătățit, iar iarba este capabilă să recrească la înălțimi optime și să aibă un gust plăcut pentru pășunat.
Îmbunătățirea gestionării pășunatului vă poate crește, de asemenea, eficiența, permițându-vă să creșteți numărul de vite pe unitatea de suprafață sau chiar să aveți teren suplimentar destinat altor scopuri, cum ar fi producerea fânului. Decizia de a trece de la un tip de sistem de pășunat la altul trebuie să se bazeze pe potențialul rezultat al noului sistem și pe costul total al dezvoltării acestuia, inclusiv umbrar, apă, forță de muncă și timpul necesar pentru mutarea animalelor.
Comportamentul la pășunat al animalelor
Observarea comportamentului animalelor aflate la pășunat poate oferi o perspectivă utilă despre cum este iarba din perspectiva animalului. Când există material vegetal verde limitat în pășune, animalele vor petrece mai mult timp selectând și căutându-l, crescând timpul petrecut la pășunat pentru a-și obține nutrienții. Cu o pășune care conține furaje de înaltă calitate și cantitate, se vede că animalele își reduc timpul petrecut la pășunat, deoarece pot mânca mai puțin, obținând totuși nutrienții de care au nevoie pentru a se simți sătule.
Cosmin de la Pajisti.ro
