Una din prioritățile agriculturii este sistemul de irigații, dat fiind contextul meteorologic nefavorabil.
Despre Programul național de reziliență la care se lucrează pentru sectorul agricol ministrul Agriculturii a dat cateva detalii. În cadrul acestui program se dezvoltă două proiecte mari pentru Agricultura României.
„Unu, tot ceea ce înseamnă strategia de gestionarea apei și aici pot să le enumăr: sistem de irigații, nu numai cel vechi, sunt zone unde nu există sistem de irigații, dar care acum necesită sistem de irigații și acolo trebuie să venim cu soluții inovative, pentru că noi în multe județe împingem apa din Dunăre în șapte trepte. Curentul îl plătește ANIF-ul, statul, adică bugetul național, adică toți românii. Apa ar ajunge atât de scumpă la fermier dacă ar fi nevoie să-l plătească – nu apa în sine, ci curentul – încât acesta ar renunța la cultura”, a declarat Adrian Oros.
Dezvoltarea unui sistem de desecare-drenaj
„Sunt 2,8 milioane de hectare care au avut de-a lungul timpului sisteme de desecare-drenaj. În Banat, aproape un milion jumate de hectare au fost făcute pe vremea Imperiului în 1780, au fost primele sisteme de desecare drenaj, pentru că era o zonă mlăștinoasă și în perioadele de secetă aceste sisteme de desecare drenaj, dacă sunt făcute inteligent, pot să fie folosite și pentru irigații.
Eroziunii solului
„Nu s-au mai făcut lucrări de combaterea a eroziunii solului. Ați văzut că la orice ploaie, la orice furtună se intâmplă nenorociri: localități afectate, infrastructură rutieră afectată”, a afirmat ministrul Agriculturiii.
Sistem antigrindină și sistem de creștere a precipitațiilor
„Aici mai este vorba și despre CUM utilizăm apa. Sunt țări care în mod tradițional nu au avut apă suficientă niciodată și reușesc prin modul în care gestionează această resursă să aibă producții comparabilă cu țări care au un regim al precipitațiilor foarte bun.
Și noi în anii în care regimul precipitațiilor a fost foarte bun sau Dumnezeu a ținut cu noi, am avut producții foarte bune. Dar noi nu ne putem permite să rămânem o agricultură meteo dependentă, nu știm ce se va întâmpla în anii care vin”, a declarat în cadrul conferinței de presă Adrian Oros.
Acest program național de reziliență trebuie terminat până în anul 2026. „Acei bani pentru creșterea rezilienței și lucrările efectuate trebuie atrași până în 2026”. Potrivit ministrului Agriculturii, până la finele lunii octombrie, fiecare minister trebuie să prezinte Comisiei Europene un proiect prin care acești bani să fie atrași, după care, pentru fiecare zonă și tip de infrastructură în parte se lucrează la proiect tehnic, execuție. Deocamdată se lucrează la acel proiect de atragere a celor 6 miliarde în cadrul Ministerului Agriculturii.
