Ce subvenții primesc fermierii europeni?
Plățile directe, subvențiile sunt esențiale pentru supraviețuirea fermierilor europeni. Fondurile reprezintă o parte din veniturile agricole. Fermierii europeni primesc sume foarte diferite.
Există motive foarte diferite pentru aceasta: pe de o parte, aceasta se datorează utilizării diferite a măsurilor, pe de altă parte, se datorează și criteriilor de atribuire și priorităților de finanțare ale fiecărei țări. În plus, față de plățile directe decuplate emise în funcție de diferite criterii, există o serie de alte măsuri specifice în așa-numitul prim pilon.
Măsurile primului pilon includ:
- Schema de plată unică pe suprafață (SAPS),
- Plata redistributivă,
- Plata pentru înverzire,
- Plata pentru tinerii fermieri.
Aceste plăți sunt legate de condiții foarte specifice. Banii pentru sprijinul pieței sunt cheltuiți pentru măsuri de intervenție și ajutoare pentru depozitarea privată. Există, de asemenea, programele școlare ale UE pentru fructe, legume și produse lactate, precum și măsuri de sprijin și subvenții în sectorul fructelor și legumelor și în sectorul vinului. Cu toate acestea, aceste fonduri se îndreaptă și către companiile de retail și produse alimentare.
Al doilea pilon (FEADR) conține fondurile pentru așa-numita dezvoltare rurală – care include, în special, fondurile pentru promovarea ecosistemelor și protecția climei. Măsurile din al doilea pilon – spre deosebire de primul pilon – trebuie finanțate de către statele member, fiind cofinanțate.
Primul pilon: Olanda, Danemarca și Belgia pe primele locuri
Volumul total al fondurilor acordate în 2019 a fost de 54,5 miliarde de euro – 70% din acestea au intrat în primul pilon, 4% au fost măsuri de sprijinire a pieței și 26% au fost acordate în cadrul celui de-al doilea pilon. În România ponderea a fost: 60,9 % pentru plăți directe, 37,7% pentru dezvoltare rurală și 1,4% pentru măsuri pentru piață
Deoarece majoritatea fondurilor sunt alocate pe baza terenurilor agricole disponibile, clasamentul pentru alocarea totală este relativ clar: Franța este în frunte cu o pondere de 17,3 la sută, urmată de Spania (12,6 la sută), Germania (11,6 la sută), Italia (10,6 la sută) și Polonia (8,5 la sută). Olanda, care are puțin teren, primește doar 1,6 la sută din tort, Danemarca 1,8 la sută și România 5,6 la sută din fonduri.
Cu toate acestea, această distribuție nu spune nimic despre cât de mari sunt subvențiile pe hectar sau pe exploatație. Imaginea de aici este adesea complet diferită, în funcție de structurile operaționale foarte diferite și de diferitele premise naționale de finanțare. Dacă aruncați o privire la primul pilon – plățile pe unitate de suprafață sunt cele mai mari în Grecia, Malta și Cipru, undeva la peste 400 de euro.
Este urmat de țări cu o productivitate deosebit de mare și valori ale arendei foarte ridicate . Acestea includ Olanda, Belgia și Danemarca. Aici plățile se situează între 314 și 378 de euro pe hectar. Urmează țări precum Germania și Italia, cu puțin sub 290 de euro pe hectar. În Polonia, fermierii primesc 235 de euro, iar în România doar 148 de euro pe hectar.
Măsuri de mediu
Clasamentul pentru măsurile de agromediu și sprijin ecologic suplimentar arată complet diferit de alocarea directă a fondurilor din primul pilon. Slovenia și Austria sunt clar în frunte aici, cu plăți de peste 200 de euro pe hectar.
În spatele lor se află un grup cu plăți de peste 100 de euro pe hectar. Acestea includ: Portugalia cu 160 euro, Grecia cu 154 euro, Croația cu 181 euro, Finlanda cu 156 euro și Italia cu 119 euro.
Marile țări agricole, cum ar fi Germania, Franța și Spania, plătesc mult mai puțin și anume 51 până la 84 de euro pe hectar. Chiar și în țări cu o productivitate ridicată a terenurilor, precum Olanda și Danemarca, plățile din acest pilon nu sunt deosebit de mari, de la 58 la 82 de euro pe hectar.
Acest lucru se datorează probabil și producțiilor deja foarte ridicate din aceste țări. În ceea ce privește plățile provenite din măsurile de sprijinire a pieței, majoritatea fondurilor se duc în principal către Cipru, Italia, Belgia, Malta, Spania, Portugalia și Franța.
Subvenții pe fermă
În cele din urmă, o privire asupra plăților pe care le primește o fermă medie. Dimensiunea companiei este, desigur, un criteriu important. Fermele din Republica Cehă încasează de departe cea mai mare sumă – și anume aproximativ 45.000 de euro pe fermă.
Mult în urmă sunt fermierii din țări precum Danemarca, Germania, Franța și Slovacia – cu plăți de peste 20.000 de euro pe fermă. Fermierii din Belgia, Olanda, Finlanda, Suedia și Irlanda primesc între 10.000 și 20.000 de euro.
Ponderea subvențiilor în veniturile agricole nu poate fi stabilită pe baza datelor disponibile – cu toate acestea, ne putem referi la ponderea subvențiilor în valoarea producției. Potrivit acestui fapt, ponderea subvențiilor în valoarea de producție a fermelor este cea mai mică în rândul fermierilor din Olanda – aici este doar 3 la sută. Ponderea subvențiilor în valoarea producției este în mod similar scăzută în Belgia și Danemarca, la puțin sub 8 și puțin sub 9 la sută.
În Germania, raportul dintre subvenții și valoarea producției este de 11% – de asemenea scăzut, iar în Franța este de 13%. În alte țări agricole mari se arată astfel: 10% în Italia, 17% în Polonia și 18% în România.
Țările precum Bulgaria (30%), Slovacia (29%), Finlanda (21%), Grecia (24%), Lituania (23%) și Ungaria au cea mai mare pondere a subvențiilor în valoarea producției – și anume între 20 și 30 la sută (22%).
