De câte hectare per vaca avem nevoie?
În această perioadă a anului s-ar putea să începeți să vă întrebați de ce aveți numărul de animale pe care îl aveți. Este un lucru bun să puneți la îndoială numărul de animale pe care îl aveți, mai ales când le aveți pe stabulație sau când cumpărați furaje. Nu mai știu cine spunea că dacă am renunța la 10% dintre animale, turma rămasă ar fi mult mai bună!
Am fost recent la o întâlnire și mi s-a pus o întrebare familiară: câte hectare sunt necesare pentru o vacă? Aceasta este o întrebare la care nu se poate răspunde rapid, cel puțin nu exact. Ce legătură are întrebarea „hectare per vacă” cu hrănirea de iarnă? Are, dacă vă pasă de costuri! Costurile de hrană pentru iarnă reprezintă, de obicei, majoritatea cheltuielilor anuale de întreținere pentru creșterea unei vaci. Dacă aveți suficient furaj la dispoziție, aveți potențialul de a pășuna mai multe zile și cu cât aveți mai mult timp de pășunat pentru vaci sau pentru orice alt animal întreținut pe pășune, cu atât veți avea nevoie de mai puțină hrană.
Există mai multe variabile la această întrebare „hectare per vacă”. Să ne uităm mai întâi la cerințele de substanță uscată ale unei vaci timp de un an.
Factorii care influențează cantitatea pe care o va mânca o vacă includ greutatea ei, starea corporală, stadiul gestației sau curba lactației. Calitatea furajelor este, de asemenea, importantă. Ceea ce mănâncă trebuie să corespundă nevoilor ei. În acest caz, pentru a ne ușura calculul, vom presupune că furajul nostru este de bună calitate și răspunde nevoilor ei. Aceasta înseamnă că, în majoritatea cazurilor, aportul mediu de întreținere este de aproximativ 2,6% din greutatea corporală până la aproximativ 3,5% la vârful lactației sau puțin mai mare pentru o primipară. Un număr mediu sigur de utilizat este în general de 3%. Deci, o vacă de 550 kg va consuma în medie 16.5 kg de substanță uscată pe zi. Necesarul ei mediu anual de substanță uscată va fi atunci de 6022.5 kg s.u.
Să ne oprim și să ne gândim la asta pentru un moment. Pentru a se hrăni această vacă de 550 kg timp de un an, fără nicio risipă, va trebui să consume puțin peste 6 tone de substanță uscată din pășune sau furaje hrănite. Să ne uităm mai întâi la cum ar arăta aceasta ca fân uscat. Aceste 5,5 tone în baloți rotunzi de 400 kg echivalează cu aproximativ 13.75 baloți rotunzi.
Când recoltați fânul, eficiența medie a recoltării este de aproximativ 70%. Restul este miriște și frunze pierdute sau scăpate. La o eficiență de recoltare de 70%, cantitatea de substanță uscată brută produsă pentru a produce cele 6022.5 kg de substanță uscată recoltată este de fapt de 8603.5 kg.
Dacă vaca este pe stabulație și ați transportat totul la ea, atunci trebuie să luăm în considerare și eficiența hrănirii și, eventual, pierderea depozitării. Avea o risipă similară sau chiar mai mare și atunci când vaca pășunează.
Să ne uităm acum la asta din cealaltă parte a gardului. De câte hectare ar fi nevoie pentru a produce 8.6 tone de furaj total? Există întotdeauna excepții, dar o medie realistă pentru zona noastră probabil nu ar depăși 4 tone pe hectar. Înseamnă că vor fi necesare două hectare cu o eficiență de recoltare de 70% pentru a satisface nevoile de materie uscată ale acelei vaci de 550 kg timp de un an. Dacă randamentul mediu este de numai trei tone, atunci ar fi necesare 2,86 hectare. Cu siguranță, unii fermieri ce gestionează pajiștea eficient obțin spre 10 to s.u. pe hectar, dar mă refer acum la medie.
Gestionarea pășunatului contează
Dacă suprapășunați pășunea nu va avea energie suficientă pentru recreștere, iar acest lucru va însemna o pierdere a potențialului de producție. Același lucru se întâmplă dacă amânați pășunatul prea mult; calitatea este redusă și la fel este și afectat și potențialul de recreștere. Modul în care este gestionată pajiștea (adică menținerea înălțimii reziduale sau oprirea pășunatului, odihna necesară pentru recreștere și asigurarea rezervei de energie pentru recreștere, înălțimile de începere a pășunatului) și modul în care este alocată influențează foarte mult eficiența pășunatului. Puteți trece rapid de la o eficiență de 70% la 30%, pe măsură ce gestionarea sau, uneori, condițiile se înrăutățesc.
De multe ori pun la îndoială eficiența pășunilor și mă trezesc că le testez. Nu este o sarcină ușoară. Cea mai mare importanță o are potențialul de recreștere între ciclurile de pășunat. Dacă nu lăsăm suficientă masă vegetală după pășunat, cu o suprafață totală a frunzelor mare, pentru a capta cât mai multă energie solară, potențialul de producție va tinde către zero… Numai așa vom profita la maxim de recreșterea ierbii, atâta timp cât fertilitatea și umiditatea nu sunt limitate.
În medie, pășunatul continuu are adesea o eficiență de pășunat de aproximativ 30-35% din cauza creșterii și recreșterii suprimate, a zonelor evitate din zone subutilizate și a speciilor nedorite și a încărcăturii necorespunzătoare. În condiții de gestionare excelente, cu mutări frecvente și alocări adecvate, cu supraînsămânțări, cu fertilizare corectă, puteți avea o încărcătură de peste 2.3 vaci pe hectar!
Continuați să pășunați!
Cosmin Daniel Ion
