De ce a atacat preşedintele Iohannis Legea privind camerele agricole la Curtea Constituţională a României

De ce a atacat Preşedintele Iohannis Legea privind camerele agricole la Curtea Constituţională a României; stiri agricole

Curtea Constituţională a României urmează să dezbată pe 9 decembrie sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis în legătură cu Legea privind camerele agricole.

Şeful statului a transmis Curţii Constituţionale, la finalul săptămânii trecute, o sesizare asupra Legii privind camerele pentru agricultură, industrie alimentară, piscicultură, silvicultură şi dezvoltare rurală.

„Prin modul de adoptare, dar şi prin conţinutul normativ, legea menţionată contravine unor norme şi principii constituţionale”, se arată în sesizare.

Parlamentul a transmis şefului statului, în vederea promulgării, această lege pe 12 octombrie.

Şeful statului precizează că Parlamentul nu a consultat Guvernul cu privire la impactul financiar al intervenţiilor legislative preconizate.

„Deşi soluţia legislativă ce prevede că finanţarea Camerei Agricole Naţionale se asigură şi din surse de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în primii trei ani de funcţionare a camerelor agricole, a rezultat în urma adoptării unui amendament la camera decizională, Camera Deputaţilor, considerăm că respectarea prevederilor constituţionale mai sus invocate se impunea cu necesitate”, subliniază Iohannis.

El menţionează că era necesar să existe o colaborare reală între Guvern – care să asigure adaptarea măsurilor prin raportare la situaţia economică a României în contextul eforturilor conjugate pentru combaterea epidemiei de COVID-19 – şi Parlament, dar comisia permanentă din cadrul Camerei Deputaţilor a omis să solicite Executivului elaborarea fişei financiare.

În sesizarea la CCR se arată că prin utilizarea sintagmei „organizaţii private de interes public” pentru camerele agricole şi nu a celei de „organizaţii neguvernamentale cu statut de utilitate publică”, corelativ cu obligaţia înscrierii în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor, nu se poate stabili cu claritate care va fi natura juridică a camerelor agricole ce urmează a fi înfiinţate.

În opinia sa, este inadmisibil ca o entitate privată să preia atribuţii şi personal de la unele instituţii publice şi să se subroge în drepturile şi obligaţiile acestora. Mai mult, adaugă el, legea criticată nu prevede în concret care sunt acele instituţii publice de la care se vor prelua de către camerele agricole unele atribuţii şi nici nu intervine asupra actelor normative ce reglementează activitatea acelor instituţii.

Preşedintele Iohannis consideră că sintagma „finanţare degresivă” – prevăzută ca sursă alternativă de finanţare atât pentru Camera Agricolă Naţională, cât şi pentru camerele agricole judeţene – are un conţinut neclar, aceasta nefiind definită în conţinutul legii criticate sau în alte acte normative.

Totodată, el arată că formularea „Camera Agricolă Naţională negociază cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale preluarea sistemului de consultanţă agricolă obligatoriu de a fi prestat de acesta” este de natură a genera impredictibilitate, întrucât este neclar obiectul asupra căruia ar purta negocierea.

AGERPRES

Related posts

Leave a Comment