De ce nu folosim apa uzată pentru irigații?

De ce nu folosim apa uzată pentru irigații? România să utilizeze apele uzate, dar tratate pentru irigații. Stiri agricole

De ce nu folosim apa uzată pentru irigații?

Seceta extremă a readus în discuție folosirea apelor uzate pentru irigații. România are însă și o altă problemă: în 400 de aglomerări nici măcar apele uzate nu sunt conform standardelor UE. Lista e ținută la secret, dar amenda pentru România ar putea fi de până la 10 miliarde de euro.

Europa Liberă a încercat să afle de ce România nu folosește apele uzate tratate pentru irigații.

Comisia Europeană a făcut mai multe recomandări în ultimul an pentru ca apele uzate să ajute solul tot mai uscat din cauza schimbărilor climatice. Din informațiile obținute, am putut constata că România are nu doar o problemă, ci două, cel puțin.

Nu doar că nu folosește apele uzate tratate pentru irigații, dar România este la un pas să intre în procedura de infringement din cauza calității tratării apelor uzate, acele ape care au fost folosite pentru uzul casnic sau în scop industrial și ar trebui să se reîntoarcă în râuri.

Comisia Europeană a informat oficialii guvernamentali că 189 de aglomerări umane nu respectă conformitatea obligațiilor de colectare a apelor urbane reziduale, iar 198 de mari aglomerări umane nu respectă obligațiile de tratare.

Lista acelor zone cu probleme este ținută la secret de Ministerul Mediului. Aglomerări umane reprezintă un termen prin care se definesc localități sau mai multe comune care împreună au cel puțin 10.000 de locuitori.

România a investit până acum pentru realizarea infrastructurii de canalizare și epurare a apelor uzate circa 7 miliarde de euro. Din estimarea făcută de BERD pentru conformarea totală mai sunt necesare circa 13 miliarde de euro, potrivit datelor obținute de la ministerul Mediului de Europa Liberă.

Printre cauzele care au condus la poluarea apelor cu azotați se numără lipsa sistemelor de colectare a apelor uzate pentru aglomerările umane cu peste 2.000 de locuitori echivalenți.

Probleme sunt și în cazul apelor de suprafață din cauza lipsei stațiilor de epurare a apelor uzate. În 2018, circa 39,1% din populația echivalentă a aglomerărilor nu este racordată la stațiile de epurare orășenești.

S-ar putea aplica soluția folosirii lor pentru irigații?

„Reutilizarea apelor uzate și, în special, a apelor uzate urbane, este o măsură de utilizare eficientă și de economisire a apei, recomandată de altfel și de documente europene”, precizează directorul Apelor Române, Sorin Lucaci, pentru Europa Liberă.

Potrivit acestuia, reutilizarea apelor uzate constituie o măsură specifică pentru gestionarea apei în condiții de secetă, apele uzate epurate devenind o sursă importantă de apă și nutrienți, în special pentru anumite culturi agricole.

Anul trecut, aproape o treime din totalul apelor uzate nu a fost evacuat corespunzător, potrivit datelor furnizate de Apele Române.

România să utilizeze apele uzate, dar tratate pentru irigații

O primă discuție informală la nivel guvernamental a avut loc în luna iunie, după ce comisarul european pentru Mediu, Virginijus Sinkevičius, a recomandat țărilor din UE să folosească modelele din Israel sau Statele Unite: apa tratată din stațiile de epurare să ajungă în irigații.

În procesul tehnologic din stațiile de epurare, în treapta biologică se scoate azotul și componenții azotului, iar în treapta terțiară se elimină fosforul și componenții fosforului. În anumite cazuri, când vorbim despre apa industrială, se elimină și potasiul. Potrivit primarului Buzăului, Constantin Toma, cele trei elemente sunt folosite în industria de îngrășăminte chimice pentru agricultură.

Discuția guvernamentală a reunit ministerul Mediului, cel al Agriculturii și pe premierul Nicolae Ciucă. Există un acord, potrivit edilului din Buzău, pentru un proiect pilot.

„Zece milioane de metri cubi de apă, pe care îi aruncăm pe apa sâmbetei. Vrem să-i folosim în irigații în UAT Buzău, dar și în comunele alăturate. Am putea ajunge lejer la 30.000 de hectare”, susține Constantin Toma.

În cel mai optimist scenariu, proiectul pilot de la Buzău ar putea deveni realitate în următorii doi ani. În scenariul pesimist: niciodată.

Primarii ar dori să elimine din apa uzată doar nisipul și partea solidă, fără partea chimică. Doar că anumite culturi, au nevoie de un standard privind prezența anumitor componente în apă.

„…De ce, Dumnezeule, aruncăm apa cu îngrășământ în ea? De ce să nu o folosim? Noi spunem că avem apă, realitatea este că nu avem apă, ne batem joc de ea… Dacă nu ai apă, s-a uscat tot”, insistă primarul pentru proiectul prin care s-ar putea folosi apa uzată trată pentru irigații.

După un material Europa Liberă

Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook

Related posts

Leave a Comment