Fătările în bloc primăvara sau “Spring Block Calving”

Fătările în bloc primăvara sau “Spring Block Calving”. Sistemul este de tipul low input low output, adica investiție mică profit mic. Stiri agricole

Fătările în bloc primăvara sau “Spring Block Calving”

Acest sistem a fost introdus pentru prima dată în Noua Zeelandă ca un efect al opririi sistemului de subvenționare al agriculturii. Țări precum Australia, Irlanda și UK au adoptat și adaptat acest sistem la condițiile lor climaterice. Irlanda a avut unul dintre cele mai mari succese în implementarea acestui sistem, la ora actuală 90% din producția de lapte a țării este sezonieră și provine din acest sistem.

Sistemul este de tipul low input low output, adica investiție mică profit mic, și se bazează pe sincronizarea fătărilor în perioada februarie – martie și o parte din aprilie, cca 12 săptămâni. Această sincronizare are ca scop obținerea laptelui prin folosirea pășunii pe durata majoritații lactație. Rasele de vaci selectate pentru acest tip de sistem sunt metiși de Holstein cu Freisian și Jersey, mai târziu acești metiși primind denumirea de Kiwi Cross. La ora actuală încă au loc metisări cu Holstein și Freisian în încercarea de a crește greutatea medie a mamei la 550-600 kg, momentan fiind sub 500kg.

Producția de lapte per lactație (305zile) este de aproximativ 6000 litri cu un conținut de substanță uscată de peste 12%. Acest sistem este strict legat de pășune, de aceea managementul pășunii trebuie să fie desavârșit. Folosirea unor semințe de calitate ce au capacitatea de a produce o cantitate mai mare de masă verde, cu un conținut ridicat de zaharuri, este esențială pentru a fi de succes. Tehnicile de pășunare și accesul la apă sunt un alt lucru ce trebuie cunoscut foarte bine de fermier.

Aceste vaci sunt capabile, dacă sunt manageriate correct, să producă până la 1500 kg/ha de substanță uscată în lapte cu un cost de producție de numai 60 bani/litru. Aceste cifre pot crește până la 1.1 lei/litru dacă managementul pășunii și genetica animalelor nu sunt corecte.

Să discutam puțin mai pe larg despre acest sistem.

Pășunea este baza furajării, de aceea este esențial ca fătările să fie foarte aproape de momentul pornirii în vegetație a pășunii. Folosirea corectă a semințelor și a ingrășămintelor va crea o bază de pășunat solidă, dar managementul pășunii și a pășunatului va face diferența între un cost de producție de 0.5 lei sau de 1.1 lei/litru (cost cu mâncarea, energia și munca).

Pășunatul în fâșie sau restricțional/rotațional sau strip grazing reprezintă piatra de temelie a sistemului. Iarba trebuie să aibă minim 15 cm când începe pășunarea, iar parcela se schimbă la 12 ore, astfel vacile având acces la iarbă proaspătă de 2 ori pe zi. Acest lucru duce la creșterea cantității pășunate pe animal, dar, foarte important, și la o regenerare mai rapidă a fâșiei pășunate. O pășune păscută în acest sistem produce cu 30% mai multă masă furajeră decât acelasi tip de pășune folosită în sistemul clasic, când animalele rămân pe pășune pentru o perioadă lungă de timp.

Ca regulă de bază aceste vaci primesc 1000 kg de concentrate per lactație, cu un conținut în proteină de 16%.  În primele trei luni primesc câte 6 kg/zi după care scad la 4 kg/zi și spre sfârșit ajung la 2 kg/zi.

Perioada de montă este foarte strictă și scurtă în acest caz, de obicei tot sezonul durează 10 săptămâni, timp în care încerci să ai toate animalele gestante. Junicile sunt sincronizate și, de obicei, se incearcă fătarea acestora la începutul sezonului de fătări. Ca și referință, după primele 6 săptămâni de montă peste 60% din efectiv trebuie să fie deja gestant, iar la sfârșitul sezonului de monta 95% din vaci trebuie să fie gestante. De obicei, vacile care nu rămân gestante sunt trimise către abator și înlocuite cu junici. Rata de înlocuire în acest sistem este de aproximativ 20% in cirezile manageriate bine, dar poate ajunge la 30% într-un management defectuos.

Câțiva indicatori de reținut pentru acest sistem:

  • 85% dintre vaci și junici trebuie să fete în primele 6 săptămâni ale blocului de fătări
  • Rata de inlocuire să fie sub 20%
  • Substanța uscată din lapte să atingă 1500 kg/ha
  • Producția de lapte per lactație din pășune să fie peste 5000 l (doar din iarbă, fără concentrate).

Acești indicatori dacă sunt atinși atunci poți spune că ești în primii 5% din sistem.

Avantajele și dezavantajele sistemului

AVANTAJE:

  • Costul de achiziție al animalelor mai scazut comparativ cu vacile în rasă pură
  • Sistemul presupune iernarea animalelor pe pășune, deci nu ai nevoie de adăpost pentru ele, dar acest lucru nu cred că se poate aplica în România, deci construirea unui adapost pentru iernare va fi necesară.
  • Uz redus de paie pentru așternut
  • Uz redus de furaje conservate, gen siloz, semisiloz și fan, majoritatea lactației provenind din pășune, iar perioada de iarna va avea o furajare redusă datorită faptului că vacile sunt înțărcate.
  • Cost redus cu utilajele/motorina, nu e nevoie de a curăța grajdurile, ș.am.d.
  • Cantitate ridcată de substanță uscată în lapte.

DEZAVANTAJE:

  • Cantitate mică de lapte per lactație comparativ cu alte sisteme.
  • Valoarea masculilor obținuți din aceste vaci este mică datorită metisarii cu Jersey.
  • Perioade concentrate de fătări și monte, ceea ce pune o mare presiune pe personalul fermei și pot apărea multe greșeli de management.

Acest sistem poate fi adaptat cu succes în România, dar nu în orice zona a țării. Sfatul meu este sa vă consultați cu cineva care cunoaste sistemul înainte de a vă decide să treceți la acest gen de creștere a vacii de lapte.

Autor: Dr. Ștefan Totir

Related posts

Leave a Comment