Ferma mea – Mihai Ionel Ambrus și dificultățile micului crescător de vaci

Fermierii britanici aruncă laptele din lipsa șoferilor de camioane. Laptele nu poate fi preluat întotdeauna la timp de la ferme. Stiri agricole

Mihai Ionel Ambrus se încăpățânează să trăiască! Să fie liber! Și el este unul dintre gospodarii nebăgați în seamă de autorități! Prea mic pentru a sponsoriza vreo campanie electorală, important când se fac promisiuni electorale. Asemeni lui sunt mii, ei țin în viață satul românesc! Domnilor guvernanți, întoarceți-vă fața către ei!

Cum a început totul?

Mihai Ionel Ambrus: Am început pe la 4-5 ani când ajutam părinții, familia după putere, la pășunatul vacilor, etc. Aici la noi a fost zonă necolectivizată, deci nu a fost CAP. În 1989 eram pe clasa a 7-a. Tata a încercat să cumpere tractor și înainte, așa a apărut oporunitatea să cumpere unul. În depresiunea Beiușului mai erau 4 tractoare UTB cumpărate direct de la fabrică, prin diverse metode ocolitoare. Ai mei părinți si bunici au fost deportați în Bărăgan. Când i-au dus au avut la dispoziție o ora să strângă bagajele, au dus o pereche de boi, o vacă, căruța, ceva haine, mâncare, ce au putut. Au rămas stupi, oi, livezi, bovine pe munte. Când s-au intors acasă, la câțiva ani, casa era vandalizată, din livezi pomii tineri distruși, animale furate, terenul era luat de alții, oportuniști; despăgubiri nu s-au primit niciodată pentru pagubele produse. Revenind, după 1989 tata a incercat iar visul de a avea ferma. Așa că în 1991 a cumparat primul tractor U445, apoi un U1010dt cu motor de Saviem de 135cp, iar eu in 2006 am luat un Case IH jx95.

Care au fost primele dificultăți pe care le-ai întâmpinat?

Mihai: Încă de la început, fiind in depresiunea Beiușului, ce era cunoscută ca zonă industrală, orașelul la 6 km, granița cu Ungaria la 100 km, dacă făceai agricultură sau creșteai vaci erai considerat prost, lud, era la modă să lucrezi cu carte de muncă, să ai liber de o cafea, bere, concediu la mare; muntele cu pârtii de sky e aproape, la Stâna de Vale sau Vartop-Arieseni. În comună la noi au dat terenul de fânețe pentru un loc de cabană sau pensiune. Deci cine mai crește vaci sau are oi este considerat ori cu foarte mulți bani (au fost ani cu subvențiile SCZ bovine mari si lumea făcea calcule câți bani se primesc) ori nebun, orgolios. Adevărul este la mijloc, ambiție…

Din 400 capete de vaci, boi, bivoli mai sunt 16 bucăți fără ale mele, deci o presiune puternică pe nasul delicat al sătenilor. Visăm noi să fim egali cu cei din UE, dar suntem mult în urmă ca mentalitate, lipsește respectul pentru muncă, pentru cel care muncește.

Dificultățile au fost multe si variate, am sa enumăr cateva pentru că mai și uit dintre ele… A) lipsa de respect față de proprietatea privată din partea sătenilor. B) lipsa de finanțare din partea băncilor, credite cu dobânzi mici. Mai ușor am obținut credite pentru nevoi personale decât pentru agricultură, chiar dacă erau liniile de finanțare de la BERD, etc. Prefereau să nu dea credite, decât să ajute fermierii mici si mijlocii. Totul era si în jurul comisioanelor.

Câte vaci ai?

Mihai: Având in 1989… 2 vaci nu a fost  greutate pentru a face trecerea la efectiv mai mare, de la 2 buc am crescut la 4 apoi la 7, și tot asa până la maxim 43. Acum am 34 capete cu tineret cu tot. Anual schimb efectivul, unele intră, altele merg la abatorizare pentru că nu corespund următoarelor criterii: producția de lapte, conformație, ușurință la fătare, viteza de muls, docilitate, etc.

Creșterea animalelor nu este un sector ușor. Cum faci față dificultăților?

Mihai: Dificultățile apar când nu te aștepți și sunt de tot felul, de la lipsa de dotare tehnică la început, apoi lipsa cunoștințelor tehnice in exploatarea utilajelor, la lipsa pieselor de schimb, calitate îndoielnică a ceea ce cumperi, alergarea după produsele de bricolaj, concurența neloială pe piața de desfacere a lactatelor, a vițeilor, veșnic lupta cu timpul, cu efectuarea lucrărilor la momentul optim, etc. Când ai deja un  efectiv de peste 3 capete cauți să faci profit, să te autogospodărești, să te extinzi anual. Apar tot timpul utilaje mai performante, vrei să mai cumperi teren pentru a comasa parcele, vrei un grajd modern, etc. În același timp lucrezi la performanța animalelor. Aceasta o poți face prin selecție, prin cumpărare sau prin obținetea unor vițele, viitoare vaci, mai performante decât cele actuale. Deci este necesar MSC de înaltă valoare de ameliorare. Care este mai scump, cheltuieli care se amortizează în timp. Pentru a face performanță trebuie să învățăm și notiuni de nutriție, și veterinare, și despre genetică.

Am cumpărat 2 containere pentru păstrare msc, pentru a putea păstra msc pe categorii și pentru o evidență mai clară. Noțiuni elementare, cât și aprofundate am primit de la specialiștii din țară. Colaborarea cu firme care aduc cel mai bun msc pe plan european incepe să isi arată roadele. Pentru a avea animale frumoase, performante trebuie un plan de actiune pe minim 4 generații de vaci.

Cum asiguri baza furajeră?

Mihai: Din moment ce am crescut efectivul a apărut și problema bazei furajere. Au fost ani când am avut suficient nutreț, au fost ani în care am cumpărat. Cel mai bine este să il produci pentru că există printre vânzătorii de furaje tendința de a produce fân slab calitativ. Dar treptat voi renunța la achiziția de nutreț. Furnizorii de furaje au ideea că dacă cumperi fân vacile mănâncă orice, nu știu sau nu vor să știe că un client mulțumit va cumpăra si la anul si au desfacerea asigurată.

Care este relația cu medical veterinar?

Mihai: Relația cu medicul veterinar este delicată. Acum a înțeles și el că dacă este o bună comunicare, respectul reciproc va dăinui. În România tot timpul apar unele conflicte pentru că totul este atipic față de restul Europei.

Unde îți vinzi produsele? Care este producția medie pe zi?

Mihai: Desfacerea este în piață, la o brutărie patiserie. Prețul este minimul suportabil, noroc că mai sunt subvențiile. Din prețul pe lapte si branză se acoperă cheltuielile. Subvențiile mai acoperă alte cheltuieli cu investițiile in utilaje. Fără utilaje am falimenta.

Producția zilnică pe vacă pleacă de la 16 l la 20l. Acum depinde și de furajare, sezon, etc. Producția mulțumitoare este de minim 18 l pe vaca. Acum totul depinde de rasă, casă, masă, managementul fermei.

Care sunt planurile și ambițiile tale pentru viitorul apropiat?

Mihai: Planuri de viitor: a) producerea de siloz de porumb și semifân b) grajd stabulație liberă cu padoc, c) microfnc d) microprocesare si ambalare conform normelor. Autorizare ca produs montan. Deci produse de nișă.

Ești ministrul agriculturii pentru o zi. Care ar fi primele măsuri pe care le-ai lua, ținând cont de experiența personală?

Mihai: Ministrul agriculturii pt o zi… Multe ar fi de făcut, amintim: simplificarea documentatiei pentru proiecte europene, cine vrea achiziție de utilaje, etc nu trebuie să plătească o capușă de consultanță pentru a scrie romane… Simplu, vrea omul un tractor direct cerere. Eliminarea calculeloror tâmpite cu necesar de 1 cp/ha, deoarece sub acțiunea schimbărilor climatice sunt ferestre de timp mult mai scurte, trebuie să ai utilaje mai puternice pentru a face lucrurile mai repede.

Cofinanțare din partea statului român pentru toate proiectele europene. Daca anual sunt alocați de ex 1 miliard, acel miliard trebuie să îl aibă și fermierii, din credite sau sursa propie… Să vină statul român cu dobânzi mici, cu credite pe minim 15 ani. Recuperarea creditului se va face înzecit prin dezvoltarea fermelor care vor plăti salarii, impozite pe utilaje, pe profit, etc. Obligatoriu, fermele care activează si accesează fonduri să se mențină 15 ani. Să devină obligatorii cursurile de specialitate in fermele de elită.

Credite cu dobânzi mici pentru fermieri la toate băncile, un minim de 15 % din cifra de afaceri, un număr cât mai mare de credite pentru dezvoltarea fermelor mici și mijlocii, nu acordarea doar către cei mari cum este in prezent.

Credite si politici de încurajare a repopulării satelor și zonelor depopulate prin scutiri de taxe, credite subventionate pe termen lung.

Facilitati in repunerea si exploatarea, modernizarea sistemului de irigații.

Facilități în asocierea, exploatarea și procesarea oricărui produs agricol în scopul de a creea valoare adăugată.

Facilități pensiunilor care cumpără produse agricole din localitatea / localitățile limitrofe.

Celor care vând utilaje agricole sau alte produse in cadrul fondurilor europene să li se interzică să mai aibe prețuri mai mari in cadrul licitatiilor de achiziție față de vânzarea direct prin leasing, credit, etc.

Related posts

Leave a Comment