Fermele mici și mijlocii ținute departe de subvenții – Comisia Europeană critică aceste măsuri
Continuăm prezentarea celor 370 de obiecții pe care Comisia Europeană le-a făcut Planului Național Stategic. În timp ce oficialii români declară peste tot că sprijină fermele mici și mijlocii, în fapt ei caută să le îngroape! Citește și articolul de ieri – Planul Național Strategic, coordonat de dl Chesnoiu, făcut praf de Comisia Europeană
Pct. 36 – România ar trebui să se asigure că toate instrumentele de susținere a venitului iau în considerare diferențele de dimensiune a fermei, profitabilitate și dezvoltare.
România trebuie să explice de ce degresivitatea și plafonarea plăților nu fac parte din strategie, chiar dacă în analiza SWOT se recunoaște ca puncte slabe faptul că fermele mici și mijlocii au venituri mai mici și că până în prezent sprijinul plăților directe era distribuit inegal în România (0,27% beneficiari care au primit 31% din plata directă în 2019). România trebuie să ia în considerare, de asemenea, ca o oportunitate, direcționarea eficientă a sprijinului de venit, în vederea dezvoltării și orientării către piață a fermelor mici și mijlocii; acest lucru nu se realizează prin amestecul de intervenții.
Pct. 37 – Legăturile dintre analiza SWOT, nevoile identificate și logica intervenției nu sunt clare. Analiza SWOT identifică clar ca puncte slabe procentul mare de ferme mici și mijlocii din România, faptul că acestea au un venit mai mic și direcționarea ineficientă a sprijinului direct pe suprafață până în prezent. Cu toate acestea, nu este clar cum sunt abordate aceste puncte slabe în secțiunile dedicate evaluării nevoilor și logicii intervenției. De asemenea, România ar trebui să explice mai bine strategia de sprijinire a fermelor mici, inclusiv de ce nu este utilizată schema de plată pentru micii fermieri (articolul 28 din SPR). Fermele mici nu ar trebui excluse de la nicio intervenție relevantă.
Pct. 38 – Plafoanele alese nu sunt favorabile unei orientări semnificative a sprijinului către fermele mici și mijlocii.
Pct. 41 – Chiar dacă analiza SWOT recunoaște ca o slăbiciune faptul că fermele mici și mijlocii reprezintă marea majoritate a fermelor din România și că accesul pe piață pentru aceste ferme este foarte dificil sau în unele regiuni nu există, sprijinul pentru investiții prin SO2 pare să fie orientat către marile întreprinderi comerciale (cu singura excepție fiind intervenția adaptată fermierilor tineri și recenti). Acest lucru este evident din sumele unității planificate apropiate de plafoanele maxime de ajutor per proiect sprijinit (în unele cazuri ajungând la 2 milioane EUR per proiect). În acest fel, majoritatea instrumentelor de investiții din cadrul SO2 vizează un număr foarte limitat de beneficiari.
Pct. 42 – Doar 0,05% (aproximativ 1 700 de fermieri) din fermele românești vor primi sprijin PAC pentru modernizarea fermelor (indicatorul de rezultat R.9), în timp ce ponderea fermelor care beneficiază de Sprijin cuplat pentru venituri (CIS) pentru îmbunătățirea competitivității, sustenabilității sau calității (R.8) însumează doar 1,22% (41 800 fermieri). România ar trebui să-și crească nivelul de ambiție și să urmărească să vizeze un număr substanțial crescut de fermieri.
Pct. 43 – Suma disponibilă pentru investiții în exploatații agricole în cadrul Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) este scăzută și, prin urmare, nu este propice pentru satisfacerea nevoilor fermierilor și îmbunătățirea orientării spre piață și a competitivității acestora.
