Planul Național Strategic, coordonat de dl Chesnoiu, făcut praf de Comisia Europeană
În urma evaluării realizate de către Comisia Europeană asupra Planului Național Strategic au fost identificate 370 de observații critice. MADR-ul condus magistral de domnul Chesnoiu ne anunță, pe scurt, că anumite aspecte necesită clarificări suplimentare. Netransparent! Lista observațiilor Comisiei Europene nu este făcută publică!
Termen – trei săptămâni de la primirea observațiilor pentru prezentarea punctului de vedere asupra unor elemente cheie. Observațiile au fost formulate la jumătatea lunii mai 2022. Transparență totală!
Agrimanet a obținut-o și o va aduce la cunoștința fermierilor!
Comisia consideră, la punctul 2, că planul necesită încă îmbunătățiri semnificative în ceea ce privește conținutul coerența, justificarea deciziilor luate și ambițiile economice, de mediu, climatice și sociale.
Fermele mici și mijlocii sunt efectiv excluse de la sprijin
Comisia are îndoieli cu privire la eficacitatea preconizată a strategiei de intervenție propuse în ceea ce privește direcționarea, echitatea sprijinului, creșterea competitivității și poziția fermierilor în lanțul valoric, în special în ceea ce privește fermele mici și mijlocii (marea majoritate a ferme din România)(pct. 5).
Planul stabilește ținte scăzute pentru intervenții care ar ajuta la abordarea deficiențelor structurale identificate ale sectorului, cum ar fi competitivitatea scăzută, fragmentarea, organizarea scăzută, nivelul scăzut de cunoștințe și modernizare, accesul redus pe piață pentru fermele mici și mijlocii și viabilitatea economică pe termen lung a acestor ferme și a întregului sector dincolo de sprijinul pentru venituri (pct. 7).
Comisia consideră că există încă posibilități de îmbunătățire a distribuției mai echitabile a plăților directe (în special de la ferme mai mari la ferme mai mici și mijlocii, eventual prin utilizarea plafonării și degresivității plăților). România este invitată să ia în considerare revizuirea combinației de instrumente și direcționarea ulterioară a acestora pentru a asigura o astfel de reechilibrare a sprijinului și a justifica alegerile făcute (pct. 8).
Strategia nu reușește să demonstreze că investițiile sunt direcționate către sectoarele și zonele cu cele mai mari nevoi și perspective de dezvoltare. De exemplu, se pare că, cu excepția unor intervenții limitate, fermele mici și mijlocii sunt efectiv excluse de la sprijin, sprijinul respective vizează în principal unitățile comerciale mari (în unele cazuri atingând un nivel extrem de ridicat de sprijin, cum ar fi 15 milioane EUR) și că unele sectoare agricole sunt excluse de la sprijin, cum ar fi cerealele și semințele oleaginoase sau procesarea în fermă. România este invitată să reconsidere această abordare (pct.9). Mixul de intervenții ar trebui să includă măsuri care să faciliteze dezvoltarea fermelor mici, accesul pe piață pentru produsele agricole (și cele produse în fermele mici și mijlocii) și să încurajeze soluții inovatoare pentru micii fermieri, cum ar fi hub-urile specializate pentru produse agricole, care reunesc producători și clienți și promovarea lanțurilor scurte de distribuție a produselor agricole (pct.10).