Fundulea – Leagănul cercetării agricole românești

Fundulea - Leagănul cercetării agricole românești. 40% din totalul suprafeței cultivate cu grâu în România provine din soiuri de la Fundulea. Stiri agricole

40% din totalul suprafeței cultivate cu grâu în România provine din soiuri create la Fundulea

Fundulea – Leagănul cercetării agricole românești. Locul unde genetica și ameliorarea, înainte de 89, a dat naștere a sute de soiuri de grâu, orz, mazăre, soia și plante furajere, dar și hibrizi de porumb și floarea soarelui. Este locul unde tovarășul își dădea întâlnire cu cei mai valoroși amelioratori și creatori, cu cercetarea agricolă românească. Tot ce era creat aici, lua drumul în sute de IAS-uri, CAP-uri și stațiuni de cercetare, iar producțiile erau pe măsura așteptării de la acea vreme. Au fost oameni simpli. Navetiști ai trenului. În gențile lor diplomat își cărau hârtiile cu mii de date, pătate uneori de grăsimea pachețelului de prânz, sau de cafeaua băută târziu în noapte. Îi vedeam zilnic, în drumul meu spre liceu, ordonați pe linia de tren. Veneau în fiecare zi la locul lor de muncă, la Institutul de la Fundulea pentru a mai pune la microscop sau în loturile de ameliorare, câte o genă rezistentă la iernare, secetă sau arșiță.

Astăzi? Păstrăm în conservare creațiile lor, iar cei rămași aici, duc mai departe munca lor de ani de zile.

Fundulea are potențial! Puținii oameni care au rămas aici fac față cu mândrie provocărilor actuale și mândri că fermierii cultivă soiuri și hibrizi de la Fundulea. Spun ei, sunt aclimatizați și mai rezistenți la condițiile actuale.

Ziua grâului și a orzului s-a sărbătorit pe 24 mai

Nu vreau să fiu nostalgică, dar ziua grâului și a orzului, ce s-a sărbătorit pe 24 mai, a avut un real succes.

Cum spunea și Dr. ing. Elena Petcu, directorul științific al institutului, (…) am organizat ziua grâului și orzului eveniment pe care îl dorim pentru a prezenta principalele soiuri de grâu și orz create la institut comportamentul acestora în condițiile acestui an. Pentru cei care nu știu Fundulea este recunoscută drept cea mai importantă Instituție de Cercetare Agricolă din România. Soiurile noastre se caracterizează prin bună adaptabilitate la condițiile de mediu, au potențial de producție ridicat și ceea ce le definește cel mai bine este potențialul de calitatea de panificație.

Cel mai răspândit soi este soiul Glosa. Aș vrea să menționez că încă deține o pondere destul de mare și anume 40% din totalul suprafeței cultivate cu grâu. În România ponderea este deținută de soiurile create la Fundulea, iar din dintre acestea 30% reprezintă soiul Glosa. La acest eveniment am invitat fermieri, reprezentanți de la Ministerul Agriculturii, Ministerul Cercetării, sunt probabil o sută de participanți. Institutul are ca obiect de activitate crearea de soiuri și hibrizi de plante din cultura mare de grâu, orz, floarea soarelui, porumb, soia, lucernă, mei, plante medicinale. Producem sămânță din toate aceste creații cu care încercăm acum să cucerim și alte teritorii și anume Turcia unde sunt omologate câteva soiuri de grâu și sunt foarte apreciate pentru exact pentru calitatea lor.

Vasile Iosif, director general FMC Agro România. Pentru mine este o onoare să mă aflu astăzi aici, în această citadelă a cercetării agriculturii românești. Aș putea spune că cercetarea românească am cunoscut-o în plină glorie, înainte de revoluție, când toate suprafețele erau cultivate cu 100% grâu românesc. Astăzi, din păcate, pierde viteză, pentru că, trebuie să fim sinceri, România nu cheltuiește pentru cercetare mai nimic, prin urmare este foarte greu să menții fanionul sus. Să sperăm că noua conducere a ministerului agriculturii, poate o să dea un nou impuls cercetării(…).

Cum era și firesc, rezultatele se văd la câmp.

Gheorghe Măturaru, cercetător științific,  laborator agrotehnică de protecția plantelor

Împreună cu partenerii noștri de la FMC Agro România, organizăm mai multe platforme și loturi experimentale în diferite locații. Locația unde ne aflăm acum nu a beneficiat de cele mai bune condiții favorabile, începând cu planta premergătoare, care a fost floarea soarelui. Cu trei luni înainte de semănat precipitațiile înregistrate au fost de 29 litri/mp, iar după semănat au fost ceva precipitații, în jur de 127 litri/mp, concentrați mai ales la sfârșitul lunii noiembrie-decembrie. În primele luni ale anului, nu am acumulat decât 22 litri/mp, astfel încât, în luna aprilie am beneficiat de 47 de litri/mp. Dar în cantități  mici . Cultura se afla în stres, în pragul minim de ofilire. Precipitațiile care au urmat au fost minime de 5-7 litri, practic terenul era uscat. În astfel de condiții, pregătirea terenului în toamnă, s-a făcut foarte greu. Nu s-a putut ara, și-atunci am hotărât să efectuăm două lucrări cu discul. Semănatul s-a efectuat pe data de 10 octombrie, unde am folosit o cantitate de sămânță recomandată soiurilor românești. Dacă vorbim de orz, orzoaică în jur de 300-350 de b.g./mp, iar pentru grâu 500-550 b.g./mp. Nutriția plantelor a fost și ea una adaptată, în jur de 150 kg îngrâșământ complex 18:46:0, aplicate în toamnă, urmate de 180 kg uree pentru grâu și 100 kg pentru orz și orzoaică. Nu am mai putut aplica următoarea doză de îngrășământ datorită lipsei de precipitații.

Protecția plantelor a fost asigurată de schema de tratament recomandată de reprezentanții FMC Agro.  În luna noiembrie s-a făcut o erbicidare în postemergență timpurie pentru buruieni graminee anuale și cu frunza lată cu erbicidul Beattle Delta în doză de 0,300 l/ha.

În primăvară  s-a erbicidat cu un erbicid selectiv Foxtrot 1l/ha și un tratament pentru prevenirea și combterea bolilor cu fungicidul sistemic Riza în doză de 0,5 l/ha. În faza de înfrățire am aplicat Nutrileaf, un fertilizant foliar 2,5 l/ha. În luna aprilie s-a aplicat erbicidul Omnera pentru buruienile cu frunza lată 0,5 l/ha, fungicidul Ampera 0,75 l/ha,  insecticidul Vantex/ Nexide 70-80 ml/ha l/ha și un fertilizant foliar SeaMaxx  1l/ha. La începutul lunii mai s-a aplicat fungicidul Azaka 0,75 l/ha și un tratament cu insecticidul Vantex 70-80 ml/ha.

Loturi de orz și orzoaică

Liliana Vasilescu, șef laboartor ameliorare, a început cu o frumoasă poveste despre istoricul primului soi de orz creat aici la Fundulea.

Mă bucur că sunteți astăzi aici și pentru că văd mai multe generații, m-am gândit să vă spun o mică poveste despre această minunată cultură. În anul 1961, Institutul de la Fundulea a preluat activitatea de creare de soiuri la orzul de toamnă, iar în anul 1968 a apărut primul soi de orz Intensiv . Până în prezent, de atunci și până în 2022, au mai fost create 29 soiuri de orz. Dintre acestea, 9 sunt orz cu două rânduri, pe care le cunoaștem sub denumirea de orzoaică de toamnă sau de primăvară, celelalte 20 sunt soiuri cu patru rânduri pe care le denumim astăzi, orz. Dintre cele 9 soiuri de orzoaică , aici veți regăsi doar 3 soiuri, Diana, Gabriela și Artemis.

Diana

Soiul de orz cu 2 rânduri de boabe în spic, a realizat în rețeaua de testare a INCDA Fundulea o producţie maximă de 9,31 t/ha, 9,13 t/ha la SCDA Teleorman și în rețeaua de testare a Institutului de Stat pentru Testarea și Înregistrarea soiurilor, producția maximă realizată a fost de 9450 kg/ha la centrul de testare Troian. Conţinutul în proteine din perioada de testare a fost de 10,4 – 15,0%, iar conţinutul în amidon între 59,0 – 62,5% (limitele minime și maxime demonstrează că parametrii calitativi depind de tehnologia aplicată dar şi de condiţiile climatice).

Soiul de orzoaică de toamnă Diana oferă posibilitatea obţinerii unor recolte cantitative si calitative superioare demonstrând o bună adaptabilitate în 21 de condiţii de mediu.

Gabriela are  o capacitate bună de înfrăţire, talie medie spre înaltă, spic cu palee antocianice de lungime medie spre lung, cu ariste lungi de culoare galbenă. Masa a 1000 de boabe are valori de peste 50,0 g, un conţinut în proteine de 10,4-10,8% şi un conţinut în amidon de 62,8-63,1% .

Soiul este semiprecoce, uniform, prezintă rezistenţă bună la iernare şi cădere, dar şi la bolile foliare.

Potenţialul de producţie al acestui soi este de 6,8-9,0 t/ha. Asigură producţii mai ridicate în condiţiile aplicării a cel puţin un tratament cu fungicid în perioada de vegetaţie. În funcţie de tehnologia aplicată, producţia poate avea dublă destinaţie: pentru furajarea animalelor şi în industria malţului şi a berii. Gabriela este adaptat la condiţiile favorabile de mediu şi se pretează pentru a fi cultivat în stepa Bărăganului şi a Dobrogei, precum şi în silvostepa Moldovei.

Soiul de orzoaică Artemis, soi tipic de toamnă, semiprecoce, cu o capacitate bună de înfrăţire, talie medie, cu spic lax de lungime medie, culoare galbenă şi ariste lungi. Prezintă rezistenţă superioară la iernare, cădere şi boli foliare, rezistenţă bună la virusul îngălbenirii şi piticirii orzului (BYDV) şi la pătarea reticulară brună a frunzelor de orz (Pyrenophora teres f. teres).

Potenţialul de producţie al acestui soi este de 6,5-8,6 t/ha. Masa a 1000 de boabe variază între 44 şi 52 g, conţinutul mediu în proteine este de 12,6-14,5%, iar conţinutul în amidon de 60,3-63,3%. Sortimentul (I+II) poate ajunge la 96,0% (parametrii calitativi depind de tehnologia aplicată dar şi de condiţiile climatice). Se recomandă cultivarea acestui soi în toate zonele de cultură a orzoaicei de toamnă.

În selecția de orzuri de toamnă au fost prezentate soiuri adaptate la toate condițiile din țara noastră, productive și rezistente la atacul de boli și dăunători.

Simbol

Soi de orz de toamnă cu 6 rânduri de boabe în spic, potenţial de producţie: 6,0-8,3 t/ha, tipic de toamnã, semiprecoce. Capacitate bunã de înfrãţire, toleranţă medie la boli foliare, rezistenţă îmbunătăţită la cădere, MMB: 45,0g, conţinut mediu în proteine: 10,5-12,5 %, conţinut mediu în amidon: 62,0%. Prezintă o stabilitate deosebită a recoltelor şi o adaptabilitate remarcabilă, se recomandă a se cultiva în toate zonele de cultură ale orzului de toamnă.

Onix

Soiul Onix este un soi tipic de toamnă, cu spic mediu spre lung și ariste cu vârfuri antocianice. A înregistrat un potențial ridicat de producție de 8,0 t/ha la INCDA Fundulea, 8,4 t/ha la SCDA Caracal, 8,8 t/ha la Râmnicu Sărat,  9,0 t/ha la Dîlga și 9,2 t/ha la Troian în condiții de neirigat. În anul agricol 2020-2021, în condiții de irigat a realizat o producție de 10,2 t/ha la SCDA Caracal. Se recomandã a se cultiva în toate zonele de culturã ale orzului de toamnã.

Cardinal FD este un genotip de orz de toamnã (cu şase rânduri de boabe în spic)  cu o perioadã de vegetaţie egală cu a soiului martor Dana. Spicul este mare, aristat, semilax/semicompact, de formã piramidalã şi uşor curbat. Boabele au o formã uşor alungitã, culoare galbenã şi au o masã a 1000 boabe ce variazã între 46-50 g în condiţii optime de culturã, respectiv regim irigat. Limitele de variaţie a masei hectolitrice sunt cuprinse între 57-63 kg/hl. În funcţie de tehnologia aplicatã producţia poate avea dublã destinaţie: în industria berii şi furajarea animalelor. Cultivarea în regim irigat şi cu doze moderate de îngrãşãminte cu azot se obţine o recoltã de calitate, cu o masã a 1000 boabe ce depãşeşte standardul de 42 g şi un conţinut în proteine ce variazã între 9,8-11,6%, valori ce se încadreazã în parametri specifici industriei prelucrãtoare pentru malţ şi bere.

Ametist  este  un soi tipic de toamnã, semiprecoce, capacitate bunã de înfrãţire, mediu rezistent la boli foliare, MMB: 49,0-52,0g, conţinut mediu în proteine: 12,9%, conţinut mediu în amidon: 61,6%. Se recomandă spre cultivare cu precădere în stepa Bărăganului şi Dobrogei, silvostepa Transilvaniei şi stepa Moldovei.

Smarald este un soi facultativ, semiprecoce, mediu rezistent la boli foliare, MMB: 43-52g în condiţii favorabile de mediu, conţinut mediu în proteine: 11,2%, conţinut mediu în amidon:  62,7%.

Se recomandă spre cultivare în stepa Bărăganului şi Dobrogei, silvostepa Munteniei şi Olteniei, Câmpia de Vest, silvostepa Transilvaniei şi stepa Moldovei.

Simbol este un soi tipic de toamnã, semiprecoce, capacitate bunã de înfrãţire, toleranţă medie la boli foliare, rezistenţă îmbunătăţită la cădere, MMB: 45,0g, conţinut mediu în proteine: 12,5 %, conţinut mediu în amidon: 62,0%, stabilitate deosebită a recoltelor şi o adaptabilitate remarcabilă .

Lucian Potenţialul de producţie al acestui soi este de 7,0-9,4 t/ha şi prezintă o comportare superioară soiului martor Dana în condiţii de secetă. Reacţionează pozitiv la o densitate redusă la 350 b.g./m2.  În sud-estul ţării, cultivat la această densitate a obţinut o producţie medie de 9370 kg/ha (prin comparație cu densitatea de 500 b.g./m2 în anul 2016), 8570 kg/ha în anul 2017 și 7870 kg/ha în anul 2018. Conţinutul mediu în proteine a fost de 9,4–10,3% iar conţinutul în amidon între 62,9,0-63,4% (parametrii calitativi depind de tehnologia aplicată, dar şi de condiţiile climatice).

Loturi de grâu și triticale

Cristina Marinciu șefa laboratorului  de ameliorare grâu, a scos în evidență calitatea de panificație, uniformitatea și rezistența la condițiile climatice, ale soiurilor de grâu create aici.

Glosa are, în faza de înfrăţire, tufa plantei semierectă. Frunza steag are portul semiaplecat după faza de înflorit, iar limbul şi teaca au o cerozitate slabă în a doua parte a perioadei de umplere a boabelor. Înălţimea medie a plantei este de 85-95 cm, fiind asemănătoare sau uşor superioară celei a soiurilor Flamura 85 şi Dropia. Spicul este alb, aristat, de formă cilindrică şi are o densitate medie, masa a 1000 de boabe este de 42-43 g şi o masă hectolitrică, de 76-82 kg/hl.

Este un soi precoce, asemănător sau puţin mai precoce decât soiul Flamura 85, rezistenţă bună la cădere, rezistent la iernare, la secetă şi arşiţă.

Soiul Glosa a depăşit cu 13% producţia soiului martor Flamura 85, în testările multianuale în staţiunile din reţeaua A.S.A.S. Sporul de producţie s-a datorat, în principal, capacităţii sale de a forma lanuri mai dese.Soiul Glosa s-a extins rapid în cultură, fiind recomandat, cu precădere, pentru zona de sud, vest şi est a ţării.

Izvor, are tufa plantei semiculcată spre culcată, în faza de înfrăţire, cu frunze de culoare verde deschis. Frunza steag are portul semiaplecat după înflorit, frunzele sunt mai înguste, cu strat ceros evident.

Spicul este de culoare albă, semilax, aristat, de formă piramidală şi cu poziţia seminutantă la maturitate.Boabele sunt de mărime medie, de formă alungită, culoarea roşie şi, în condiţii normale de cultură, au masa a 1000 de boabe de 40-45 g (mai mică cu 3-4 g decât a soiurilor Dropia, Flamura 85 și Fundulea 4) şi masa hectolitrică de 77-79 kg/hl (mai mare cu 1-1,4 kg/hl decât la soiurile martor).

Soiul Izvor este precoce (înspică cu o zi înaintea soiului Dropia) şi are o rezistenţă bună la cădere şi iernare.

Este foarte rezistent la secetă, testele fiziologice evidenţiind faptul că soiul Izvor rezistă mai bine la stresul provocat de deficitul hidric, datorită, în special, unei capacităţi mai ridicate de reglare osmotică.

Soiul Izvor are caracteristici bune de morărit şi panificaţie, fiind superior soiului Fundulea 4 pentru toţi indicii. Calitatea de panificaţie a soiului Izvor poate fi considerată uşor inferioară soiului Dropia, căruia îi este însă superior, în medie, în privinţa volumului pâinii şi a indicelui de cădere.

Otilia prin hibridare sexuată, urmată de selecţie individuală repetată în generaţiile F2, F3 şi F5 din combinaţia hibridă F96052G16-2/FAUR. Soiul are tufa plantei semierectă în faza de înfrăţire. Talia  medie a plantei este cuprinsă între 75 şi 92 cm, fiind de aceeaşi înălţime cu a soiurilor martor, Dropia şi Glosa. MMB-ul este de  42-45 g şi o masă hectolitrică de 77-80 kg/hl. Este un  soi precoce cu rezistenţă bună la cădere, iernare, secetă și arşiţă. Este rezistent la rugina galbenă şi septorioză şi mijlociu de rezistent la actuale rase de rugină brună şi de făinare.Are un nivel mijlociu de rezistenţă la fuzarioză şi o rezistenţă bună la încolţirea boabelor în spic. Soiul Otilia are calitate foarte bună de panificaţie, fiind din acest punct de vedere superior soiului Dropia, soi martor de calitate în testările oficiale ale I.S.T.I.S., dar şi soiului Glosa.

Pitar , are tufa plantei semierectă, în faza de înfrăţire;frunza steag are portul semierect după înflorit.

Talia medie a plantei este cuprinsă între 80 și 95 cm, fiind de aceeaşi talie cu soiul martor, Glosa.

Boabele sunt de mărime medie, bine umplute, de formă alungită, de culoare roşie şi în condiţii normale de cultură, au o masă a 1000 de boabe de 42-44 g şi o masa hectolitrică, de 79-82 kg/hl.

Soi precoce cu rezistenţă bună la cădere, precum şi la iernare, secetă și arşiţă.Este rezistent la rugina brună şi făinare şi mijlociu de rezistent la septorioză şi rugina galbenă. Are un nivel mijlociu de rezistenţă la fuzarioza spicului.  Soi cu nivel bun de rezistenţă la încolţirea boabelor în spic.

Semnal are tufa plantei semierectă, în faza de înfrăţire. Frunza steag are portul semierect după înflorit, frunzele sunt medii ca lungime şi lăţime şi sunt acoperite cu un strat ceros puţin intens.Talia  medie a plantei este de  85-100 cm. Spicul este de culoare albă, de densitate medie, aristat, de formă piramidală, de lungime medie şi cu poziţia seminutantă la maturitate. Boabele sunt de mărime medie, bine umplute, de formă alungită, culoarea roşie şi au, în condiţii normale de cultură, o masă a 1000 de boabe de 42-44 g şi o masă hectolitrică de, 79-82 kg/hl. Soi, cu rezistenţă bună la cădere, rezistenţă bună la iernare, secetă și arşiţă. Este rezistent la septorioză şi rugina galbenă şi mijlociu rezistent la rugina brună şi făinare. Are un nivel mijlociu de rezistenţă la fuzarioza spicului şi o rezistenţă bună la încolţirea boabelor în spic.

 Semnal are caracteristici mijlocii de calitate, dar corespunzătoare cerinţelor standardelor industriei de morărit şi panificaţie.

Ursita are tufa plantei erectă în faza de înfrăţire. Frunza steag are portul erect după înflorit, frunzele sunt medii ca lungime şi lăţime şi nu sunt acoperite cu strat ceros. Talia  medie a plantei este de              85-100 cm. Spicul este de culoare albă, de densitate medie, aristat, de formă piramidală, de lungime medie şi cu poziţia seminutantă la maturitate. Boabele sunt de mărime medie, bine umplute, de formă alungită, culoarea roşie şi au, în condiţii normale de cultură, o masă a 1000 de boabe de   41-44 g şi o masă hectolitrică, de 79-82 kg/hl. Linie precoce, cu rezistenţă bună la cădere, rezistenţă bună la iernare, secetă și arşiţă. Are un nivel bun de rezistenţă la principalele boli foliare, este mijlociu de rezistent la fuzarioza spicului şi se caracterizează printr-o rezistenţă îmbu-nătăţită la încolţirea boabelor în spic. Ursita este un soi cu potenţial ridicat de producţie.

Voinic

Acest soi are tufa plantei erectă în faza de înfrăţire. Frunza steag are portul semierect după înflorit, frunzele sunt medii ca lungime şi lăţime şi nu sunt acoperite cu strat ceros. Talia medie a plantei este de 85-100 cm, fiind de aceeaşi talie ca soiul martor Glosa.  Spicul este de culoare albă, de densitate medie, aristat, de formă cilindrică, de lungime medie şi cu poziţia seminutantă la maturitate. Boabele sunt de mărime medie, bine umplute, de formă alungită, culoare roşie şi au, în condiţii normale de cultură, o masă a 1000 de boabe de 41-44 g şi o masă hectolitrică, de 79-82 kg/hl. Este un soi precoce cu rezistenţă bună la cădere, rezistenţă bună la iernare, secetă și arşiţă. Are un nivel bun de rezistenţă la principalele boli foliare, este mijlociu de rezistent la fuzarioza spicului şi se caracterizează printr-o rezistenţă îmbunătăţită la încolţirea boabelor în spic. Voinic este un soi cu potenţial ridicat de producţie.

Triticale

FDL Ascendent are tufa plantei în faza de înfrăţire semierectă, iar frecvenţa plantelor cu frunza steag curbată la înspicat este foarte scăzută. Înălţimea medie a plantei este de 105-115 cm. Boabele sunt de mărime medie, de formă alungită, de culoare roşu-albicios, cu o  masă a 1000 boabe de 43-47 g şi o masă hectolitrică de 69-74 kg/hl.

FDL Ascendent este un soi precoce şi reprezintă un progress faţă de rezistenţa la cădere. Are rezistenţă bună la iernare, secetă şi arşiţă, este rezistent la făinare şi rugina brună şi mijlociu de rezistent la rugina galbenă. De asemenea, are nivel bun de rezistenţă la septorioză şi rezistenţă mijlocie la fuzarioza spicului (determinată în condiţii artificiale). Are o toleranţă bună la toxicitatea ionilor de aluminiu.

Soiul FDL Ascendent are caracteristici bune de calitate pentru a fi folosit în nutriţia animalelor ca furaj concentrat, siloz sau masă verde.

Autor: Aurelia Măturaru

Related posts

Leave a Comment