Industria laptelui merge la ora actuală din inerţie, de pe o zi pe alta şi cu rugăciuni la Dumnezeu.
„La ora actuală mai mult se merge din inerţie, de pe o zi pe alta şi cu rugăciuni la Dumnezeu, poate se vor vinde mai bine produsele când se fac plăţile la pensii. Din august au început să scadă vânzările, în jur de 22%-23%, cred că nu numai la produsele lactate, ci şi la cele alimentare, în general, şi nu se ştie clar cum va fi de sărbători. De Crăciun mai făceai vânzări, mai făceai o promoţie, o campanie de marketing, dar la ora actuală marketingul este blocat. Toată lumea se concentrează pe online, dar şi acesta se bazează pe resurse logistice pe care nu le ai, pentru că nu am fost pregătiţi pentru aşa ceva. Totul depinde însă de ce comunică Guvernul şi de transparenţa Guvernului, deoarece pe baza lor putem să ne facem un business plan”, a precizat Dorin Cojocaru, în cadrul celei de-a VIII-a ediţii a evenimentului „Romanian Food & Agribusiness Conference”.
„Dacă am fi ştiut că după 27 septembrie vor urma nişte restricţii şi se vor închide şcolile nu mai pregăteam acele pachete şcolare, care reprezintă cam 6% din procesarea laptelui în România. Nu poţi să îţi faci un plan de afaceri, dacă nu ştii ce îţi oferă viitorul. Cu restricţionarea circulaţiei mărfurilor, închiderea unor unităţi comerciale sau a pieţelor de cartier, şcoli în continuare închise, HORECA care este închisă, nu prea mai ştii pe ce să te bazezi şi atunci apare acea stare de retragere, un pas în spate şi intri în conservare. Nu poţi să te gândeşti nici la anul 2021, dacă să faci investiţii sau să îţi restricţionezi activitatea. A fost un haos generalizat. Eu cred că cei care îşi dau cu părerea pentru următoarele 3 luni sau pentru 2021 sunt neserioşi. În acest moment eu discut cu foarte mulţi manageri şi există stare de stand-by şi imponderabilitate„, a explicat preşedintele APRIL.
„Închiderea pieţelor a afectat foarte mult acel comerţ de proximitate, acel comerţ al micului retail aprovizionat prin firme de distribuţie, dar în spatele lor erau nişte furnizori mici şi medii şi mă refer la cele 464 de făbricuţe care funcţionează pe Ordinul 111. Tot anul 2020, mesajele Ministerului Agriculturii au fost că dezvoltăm afacerea de familie, dezvoltăm micile întreprinderi, ajutăm fermierii să îşi facă mici făbricuţe, adică IMM-urile. Din septembrie până în prezent, în noiembrie, observăm că aceste IMM-uri au fost afectate. Hipermarketurile au capacitate maximă de absorbţie, dar ca să vizezi hipermarketul trebuie să ai totuşi o trasabilitate a produsului, trebuie să ai unele investiţii şi capacităţi mari de a asigura ritmicitate şi constanţă în volumele vândute. Chestia asta că toată lumea vrea să fie în hipermarket mie mi se pare absurdă. Există loc în piaţă şi nişe pentru toată lumea, trebuie doar să ştii, să îti cunoşti foarte bine afacerea şi să îţi cunoşti targetul”, a adăugat şeful APRIL, citat de AGERPRES
