INTERVIU: Secretele culturii de porumb cu dr.ing. Pompiliu Mustățea – director general INCDA Fundulea

INTERVIU: Secretele culturii de porumb cu dr.ing. Pompiliu Mustățea – director general INCDA Fundulea, Drd. ing. Daniela Horhocea, Dr. ing. Horia Iordan

Considerăm Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Agricolă (INCDA) Fundulea  drept cea mai importantă unitate de cercetare agricolă din România. După 1989 Institutul a intrat în declin din cauza lipsei finanţării sau a unei finanţări foarte slabe, dar în ultima perioadă a reuşit să se relanseze.

Am discutat despre cultura porumbului cu Drd. ing. Daniela Horhocea – CS III, șef laborator Ameliorare porumb INCDA Fundulea, cu Dr. ing. Horia Iordan – CS, Ameliorare porumb INCDA Fundulea și cu Dr.ing. Pompiliu Mustățea – CS I, director general INCDA Fundulea

Suntem prima țară din UE ca suprafață cultivată cu porumb, a doua ca producție totală, dar ultima ca producție medie la hectar. Care este veriga slabă a culturii porumbului?

În ultimii ani producția totală de porumb a României a crescut semnificativ, datorită unor condiții climatice favorabile, excepție anul 2020. Ca producție medie la hectar  suntem încă sub nivelul  realizat de statele din centrul și vestul Europei. Factorul limitativ al producțiilor din țara noastră la porumb îl constituie condițiile climatice, concret prin secetă, care se poate manifesta în mai toate fenofazele porumbului, de multe ori însoțită și de arșiță. Această combinație a factorilor nefavorabili afectează enorm producția medie la hectar. Lăsând la o parte condițiile climatice, veriga slabă a culturii porumbului o constituie toleranța hibrizilor la atacul bolilor fuzariene pe știulete și la atacul larvelor de Ostrinia nubilalis. Bolile fuzariene pe știulete reduc producția și calitatea acesteia, prin acumularea pe boabe și știuleți a maselor miceliene de ciuperci din genul Fusarium, care produc contaminări cu micotoxine specifice DON, ZEA și fumonisine (FUM). Pe fondul atacului de fuzarioză  pot apărea și aflatoxinele produse de anumite mucegaiuri. Aceste toxine sunt asociate cu un anumit set de afecțiuni la om și animale. Un rol important în infecțiile fuzariene pe știulete îl au alături de factorul genetic, condițiile climatice și atacul larvelor sfredelitorului porumbului, astfel că singura metodă de prevenire este rezistența genetică a hibrizilor de porumb.

Ce priorități trebuie stabilite pentru a imbunătăți performanțele fermierilor?

Promovarea interacțiunii dintre cercetare și practică, obținerea genotipurilor care să răspundă  cerințelor fermierilor, promovarea rezultatelor cercetării. In acest scop Institutul participă cu noile creații la Ziua Porumbului organizată la Orezu județul Ialomița și Podu Iloaiei județul Iași.

Fermierii ar trebui să primească subvenții la nivelul celorlalte state membre UE.

În acest context, rezultatele cercetării au fost lăsate deoparte de către fermieri?

Fermierii beneficiază de rezultatele cercetării. Deoarece o perioadă de timp amelioratorii nostri nu au ținut cont de cerințele fermierilor, Institutul a pierdut o cotă mare din piața semințelor de porumb. Noua și tânăra echipă de amelioratori a înțeles acest aspect și deja se cunoaște o revigorare în programul de ameliorare.Trebuie pus accent mare în programul de ameliorare pe precocizarea materialului biologic, pierderea rapidă a apei din bob și creșterea pretabilității la recoltarea mecanizată.

Susține statul român cercetarea pentru a putea cultiva hibrizi românești performanți?

Cercetarea agricolă românească este slab susținută de factorii decidenți. Această susținere se materializează prin accesarea de proiecte în sistem competițional, proiecte finanțate de MADR și MCID. Dar sumele alocate prin aceste proiecte sunt insuficiente, mai mult nu au o continuitate în timp. Cercetarea agricolă este un proces continuu, nu este ca în industrie unde poți opri fluxul și apoi să fie reluat când ai resurse. De aceea principala sursă de finanțare a Institutului o reprezintă sursele proprii (80%). Firmele concurente de pe piața semințelor din România investesc sume uriașe în cercetare, cunosc o firmă care investește circa 5 milioane dolari pe zi. Ori noi abia dacă putem asigura această sumă pe un an de zile. Deci este o luptă inegală pe piața semințelor la toate speciile, iar statul român nu se implică în susținerea financiară a activității Institutului. Am rămas din păcate la stadiul de supraviețuire și deocamdată doar prin dragostea de meserie, dăruire din partea cercetătorilor putem trece la stadiul de performanță. Această tendință pozitivă s-a făcut simțită în ultimii ani când Institutul a început să recupereze din cota de piață a semințelor pierdută după anul 1989.

Câtă muncă este în spatele obținerii unui hibrid?

Obținerea hibrizilor de porumb este o activitate laborioasă care implică resurse financiare și umane, dar și pasiune, seriozitate și perseverență din partea amelioratorului și a echipei.

Această activitate începe cu obținerea liniilor consangvinizate, testarea capacității de combinare a acestora, înmulțirea liniilor cu capacitate combinativă bună, dar și cu anumite caractere valoroase  și se finalizează cu producerea hibrizilor heterotici, testarea multilocațională și multianuală a acestora și selecția hibrizilor performanți care să răspundă exigențelor fermierilor, hibrizi care  vor fi testați în rețeaua ISTIS, în vederea înregistrării în Catalogul Oficial al soiurilor de plante de cultură din România. Un hibrid se realizează pe cale convențională în 10 – 12 ani. Prin introducerea metodei moderne de inducere de haploizi acest timp se poate reduce la jumătate.

Cum se pot contracara schimbările climatice prin intermediul hibrizilor?

Precocitatea hibrizilor alături de sporirea toleranței acestora la condițiile de stres este folosită pentru diminuarea efectelor dăunătoare ale factorilor de stres de natură climatică.

Astfel, pentru diminuarea pagubelor produse de factorii de stres soluția o reprezintă cultivarea hibrizilor mai timpurii (FAO 300-450) în funcție de zona de cultură, hibrizi adaptați la variațiile condițiilor de mediu. Schimbările climatice și-au făcut simțită prezența în ultimii ani și afectează plantele du cultură. Numai încălzirea globală reduce perioada de vegetație cu 10 – 12 zile și totodată reduce producția cu 10 %. Aceste schimbări climatice impun regândirea ideotipului hibridului de porumb, deci o altă abordare în programele de ameliorare la toate plantele de cultură. Pe lângă încălzirea globală schimbările climatice aduc și manifestarea fenomenelor extreme, secetă și arșiță, geruri, ploi torențiale, inundații, fenomene care afectează producția și siguranța alimentară.

Mai mult ca sigur consumul de pesticide se va reduce. Se va “adapta” hibridul românesc la această cerință?

Hibridul românesc se va ”adapta” la această cerință, prin continuarea ameliorării hibrizilor în vederea  creșterii productivității și în condiții mai puțin favorabile: vigoare mare în primele faze de vegetație pentru o competiție bună cu buruienile, sistem radicular bine dezvoltat și profund pentru a rezista la secetă, coincidență sau decalaj mic la înflorit, prolificitate, sporirea toleranței la stresul biotic și abiotic, frunze erecte deasupra știuletelui pentru o toleranță bună la densități mari, care permite pătrunderea luminii  și folosirea acesteia de către aparatul foliar, capacitate bună de valorificare a azotului. Germoplasma de porumb proprie Institutului datorită mediului de selecție cu diferite condiții pedoclimatice se poate adapta mai ușor. Trebuie subliniat că fermierii noștri folosesc 0,6 kg substanță activă de pesticide față de o medie europeană de 2,2 kg sau mai mult.

Cum punem în valoare potențialul unui hibrid?

Potențialul unui hibrid se poate pune în valoare prin tehnologia aplicată. Densitatea reprezintă elementul principal care influențează productivitatea, alături de fertilitatea solului și aprovizionarea cu apă a acestuia.De aici reiese interesul mare al fermierilor pentru extinderea suprafețelor irigabile. Totuși rolul principal îl constituie progresul genetic în ameliorare, și anume creșterea potențialului pe cale genetică.

Dacă aplici tehnologia care trebuie, orice hibrid poate da o productivitate bună?

Capacitatea de producție este un caracter foarte complex cu determinism genetic poligenic.

Astfel, din cercetările efectuate în acest sens, creșterea producției de porumb este posibilă numai pe cale genetică. Creșterea producției la porumb prin perfecționarea tehnologiilor de cultivare este limitată. O tehnologie modernă, complexă impune folosirea unor cantități mai mari de inputuri (îngrășăminte, insectofungicide, biostimulatori, apă, consum mai mare de combustibil) care pot conduce la poluarea solului și a mediului, la acumularea de reziduuri în semințe, dar și la creșterea prețului de cost ceea ce conduce la scumpirea alimentelor.

Care este hibridul de porumb ideal?

Hibridul ideal: perioada de vegetație să se încadreze în grupele FAO 350-450 în funcție de zona de cultură, cu viteză rapidă de pierdere a apei din bob la maturitate, cu capacitate bună de germinare la temperaturi scăzute, vigoare mare în primele faze de vegetație pentru o competiție bună cu buruienile, sistem radicular dezvoltat și profund pentru a rezista la secetă, coincidență sau decalaj mic la înflorit, prolificitate, toleranță la boli (în special la fuzarioza știuleților-Fusarium spp.) și la atacul dăunătorilor (în special la atacul larvelor de Ostrinia nubilalis), o anumită arhitectură a plantei (frunze erecte deasupra știuletelui pentru o toleranță bună la densități mari), capacitate bună de valorificare a azotului, plantă verde la recoltare (stay green), rezistență bună la căderea și frângerea tulpinilor la maturitate, știuleți cu pănuși laxe, cu uscare rapidă și uniformă, cu conținut ridicat de proteine de calitate superioară în boabe, producere de sămânță pe bază de androsterilitate;

Dintre hibrizii INCDA care este cel mai de succes?

Hibridul Olt dintre hibrizii vechi, dar și F423 dintre hibrizii noi;

Sperăm ca și hibrizii noi Felix (FAO 460) și Magnus (FAO 350) să devină hibrizi de succes marca INCDA Fundulea.

Cum se descurcă INCDA pe piața concuranțială acerbă a hibrizilor de porumb?

Suprafața cultivată cu hibrizi marca INCDA Fundulea este de aproximativ 10-13% din suprafața totală  cultivată cu porumb în România (aprox.250-300 mii ha). În ultima perioadă ne-am relansat pe piața  semințelor atât la porumb cât și la floarea-soarelui și sperăm ca din an în an să recuperăm cota de piață a semințelor. Continuăm să ne menținem cu cea mai mare cotă de piață la cultura grâului, peste 50%.

Drd. ing. Daniela Horhocea – CS III, șef laborator Ameliorare porumb INCDA Fundulea

Dr. ing. Horia Iordan – CS, Ameliorare porumb INCDA Fundulea

Dr.ing. Pompiliu Mustățea – CS I, director general INCDA Fundulea

Related posts

Leave a Comment