Ministrul desemnat
pentru preluarea portofoliului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian
Oros, a primit miercuri aviz pozitiv din partea Comisiei pentru
agricultura, silvicultura si industrie alimentara a Parlamentului.
Membrii celor două
comisii de Agricultură din Camera Deputaţilor şi Senatul României au avizat
noul mandat cu 18 voturi ”pentru”, şase ”împotrivă” şi două abţineri.
Printre temele de discutie cu care a reusit sa convinga majoritatea membrilor Comisiei retinem:
Planul National Strategic, domnul Oros afirmand: „Principala noastră preocupare în această perioadă este aceea de a scrie un Program Naţional Strategic (PNS) cât mai bun posibil, să-l scriem în interiorul instituţiei şi în folosul agricultorilor şi al celor care lucrează în industria alimentară. Am pornit aici de la studiul balanţei comerciale în ultimii 7 ani, unde se observă foarte clar că, începând din 2015, deficitul balanţei comerciale creşte brusc, ajungând în 2018 la peste un miliard de euro, iar în 2019, primele 11 luni, la 988 de milioane de euro. Practic, acest deficit comercial nu înseamnă altceva decât că exportăm, din păcate, în continuare materie primă neprocesată, purtătoare de subvenţii. Practic, exportăm subvenţii şi importăm produse procesate cu valoare adăugată mare. De aceea în Programul Naţional Strategic ne propunem să luăm acele măsuri care să repare în câţiva ani de zile acest deficit al balanţei comerciale”, a spus Oros. A mai reamintit ca exista doua mari provocari la nivelul Comisiei Europene, respectiv „Green Deal”şi conceptul „De la fermă la furculiţă”, iar „noi trebuie să ne mişcăm foarte repede să le prindem în Programul Naţional Strategic”.
Susţinerea crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii
„În anul 2019, programul „Lâna” a fost mai slab accesat de către beneficiari şi am identificat foarte mari nereguli în acest program. Din păcate, aici au câştigat doar intermediarii, care colectează lână doar scriptic şi percep de la fermieri între 200 şi 400 de lei pe tona de lână pe care o trec în carnetele de comercializare, iar fermierii le depun la DAJ-uri pentru a lua ajutorul de minimis. Dacă ne uităm pe balanţa de anul trecut, noi, ca ţară, am exportat 7.795 de tone de lână, în valoare de 3 milioane de euro. Înmulţim cele 7.000 tone ori 2 lei subvenţia şi vom vedea că subvenţia a fost mai mare cu 150 de euro. Deci subvenţia a fost mai mare decât preţul la care s-a vândut. Practic, noi am exportat toată subvenţia, iar cei care au câştigat au fost aceşti intermediari. Pe de altă parte, am importat 370 de tone, într-adevăr, de lână prelucrată, cu 1,6 milioane de euro”, a precizat Oros. Ca o prima masura luata in acest sector a fost impunerea unei cantitati maxime de lână pentru care se poate primi ajutor de minimis, respectiv 4 kilograme de lână pe oaie, în condiţiile în care unii fermieri au raportat producţii şi de 36 de kilograme de lână pe cap de oaie. „Ceea ce este interesant, în aceste rapoarte de control s-a observat că unii fermieri aveau producţii pe cap de oaie până la 36 de kilograme de lână şi de aceea am impus un maxim de 4 kilograme de lână, vorbind şi cu specialiştii care au spus că o medie este de 3,5 – 3,8 kilograme, dar până la 36 de kilograme ….”, a adăugat şeful de la Agricultură.
Cresterea redeventelor la ADS
Tot în cadrul audierii sale în Parlamentul României ministrul Agriculturii Adrian Oros a anunțat că a identificat modalitatea prin care redevențele foarte mici pot fi reevaluate, astfel încât să fie aduse la un nivel comparabil cu prețurile de pe piața liberă. ”Am spus și cu alte ocazii, media redevențelor este ridicolă, este undeva între 300 și 800 de kg de grâu/ha/an, în zone în care avem probabil cel mai bun pământ din Europa. Ce măsuri s-au luat de către noua conducere? Majorarea nivelului minim al redevenței atât pentru categoriile de folosință teren agricol cât și pentru terenul de folosință neagricol”. „Am verificat toate contractele de concesiune cu redevență mică, încheiate în perioada 2002-2015 , perioadă de 49 de ani, în vederea indentificării de soluții pentru a crește redevența. Am identificat o modalitate de creștere prin actualizarea studiilor Oficiului de Studii Pedologice şi Agrochimice (OSPA), pe terenuri care fac obiectul acestor contracte, este vorba de aproape 50.000 de ha. De asemenea, am dorit ca toată activitatea ADS-ului să fie transparentă, contractele de concesiune și toată activitatea să fie publică pentru ca oricine să aibă acces la modul de lucru al Agenției Domeniului Statului”.
