Situația prezentă
În acest moment dacă dorim să prezentăm situaţia agriculturii româneşti în câteva cifre sugestive şi care arată problemele de fond ale acestui sector, am avea următoarele constatări:
– Deţinem circa 35% din numărul total al exploataţiilor agricole la nivel comunitar, adică circa 3,4-3,5 milioane exploataţii, acest fapt arătând FĂRĂMIŢAREA EXCESIVĂ a PĂMÂNTULUI, dar și modul defectuos de interpretare a situației pe teren. Astfel este foarte important să înțelegem diferențele între noi și restul țărilor comunitare privitoare la dimensiunea medie a exploatațiilor și conform analizei SWOT a MADR avem ,, Dimensiunea medie a unei exploataţii este de 3,65 ha SAU/fermă, în creștere doar cu 0,15 ha SAU/fermă față de 2010. Aceasta este de 4,5 ori mai mică decât cea a UE 28 (16,6 ha SAU/fermă)”
– Avem cel mai mare număr de FERME DE SUBZISTENŢĂ cu suprafeţe de sub 5 ha la nivel comunitar. Dacă analizăm cifrele oficiale prezentate în analiza SWOT a MADR constatăm următoarele – ,,Se poate observa că, un număr foarte mare de exploatații sunt aferente grupei de până la 2 ha (2.480.770), respectiv 72% din totalul exploatațiilor înregistrate. În mare măsură, terenul agricol utilizat este în proprietate și exploatat în vederea obținerii de bunuri pentru consumul propriu, fără a fi desfășurată activitate economică orientată către piață. Aceste exploatații utilizează în total 1,53 mil ha (12,24% din SAU totală). Aceeași situație o regăsim analizând toate categoriile de până la 5 ha. Din numărul total de explotații (3.422.030) exploatațiile mai mici de 5 ha, în număr de 3,14 mil, reprezintă 91,8% din totalul exploataţiilor şi utilizează 28,7% din SAU. Dintre acestea, în categoria 2- 5 ha se regăsesc 660 mii de exploatatii.
– Agricultura românească produce doar 3,4% din producţia agricolă comunitară, comparativ de exemplu cu o ţară cum ar fi Polonia care are doar 3% suprafaţă agricolă mai mare decât noi, dar productivitatea este dublă faţă de cazul României, noi având una dintre CELE MAI SCĂZUTE PRODUCTIVITĂŢI la nivel de CE. Conform cifrelor oficiale productivitatea în agricultura românească este de 4 ori mai mica decât media UE;
– Cel mai mare dezechilibru al balanţei de plăţi pentru produse agricole se înregistrează la carnea de porc unde DEFICITUL A DEPĂŞIT 500 MILIOANE EURO ANUAL, datorită distrugerii sectorului de creştere a suinelor prin proasta gestionare a pestei porcine africane;
– Lipsa de viziune a celor care au gestionat agricultura se vede prin deteriorarea unor sectoare cum ar fi zootehnia, legumicultura, procesarea produselor agricole şi rezultatul este că DEFICITUL BALANTEI DE PLĂŢI PENTRU SECTORUL AGRICOL ESTE DE PESTE 1,5 MILIARDE EURO;
– Un SECTOR DE PROCESARE ALIMENTARĂ INSUFICIENT DEZVOLTAT, care ar fi putut asigura procesarea unor cantități mult mai mari de produse agricole, în special în domeniul legumelor unde am ajuns dependenți în mare măsură de importuri, în condițiile în care vara legumicultorii români sunt nevoiți să vândă la prețuri derizorii sau să arunce mari cantități de produse datorită lipsei desfacerii.
– Fonduri europene absorbite şi cheltuite pentru REALIZAREA UNOR CAPACITĂŢI DE PROCESARE CARE NU AU FUNCŢIONAT NICIODATĂ SAU FOARTE PUŢIN, exemple semnificative înregistrându-se pentru fabrici de lapte şi brânzeturi, abatoare de mare capacitate, fabrici de pâine, altele;
– INCOMPETENŢA ÎN A PUNE ÎN APLICARE PROGRAMUL DE REABILITARE A SISTEMULUI DE IRIGAŢII, arătând lipsa de viziune a celor care au guvernat sau guvernează acum acest sector.
– Nu am reuşit implementarea unor măsuri de reglementare legislativă a activității fermelor privind ORGANIZAREA SISTEMULUI DE ASIGURĂRI PENTRU CALAMITĂŢI NAŢIONALE, ceea ce duce în acest an sectorul vegetal și cel zootehnic în pragul colapsului pe suprafeţe întinse acoperind circa 30-40% din suprafaţa arabilă a ţării.
– INCOMPETENŢA ÎN ASIGURAREA UNUI CADRU LEGISLATIV COERENT privitor la modul de autorizare şi desfăşurare a activităţii în agricultură prin reglementarea:
a. arendei terenului agricol şi a fermelor;
b. reglementarea întreținerii și folosinței infrastructurii secundare de irigații și desecare/drenaj;
c. funcționarea și autorizarea fermelor zootehnice, inclusiv reglementarea mai strictă a protecției sanitar veterinară de care trebuie să se bucure;
d. reglementarea controlului populațiilor de animalele sălbatice cu rol negativ în răspândirea bolilor gen pestă porcină, gripă aviară, limba albastră, etc sau în securitatea desfășurării activităților;
e. reglementarea creșterii animalelor în gospodăriile particulare și reguli de funcționare pentru prevenirea apariției și răspândirii bolilor gen pestă porcină, gripă aviară, limba albastră, etc;
f. implementarea sistemului de consultanță (camere agricole și/sau privat);
g. adaptarea legislaţiei muncii în agricultură la particularităţile sectorului;
h. adaptarea şi simplificarea sistemului fiscal pentru evidenţierea activităţii agricole;
i. realizarea unei legislaţii complete de constatare a calamităţilor în agricultură şi de despăgubire a acestora.
Autor: Dr. Ing. Ștefan Gheorghiță – fermier
(Vom continua cu „Agricultura are nevoie de o viziune simplă, adaptată momentului și oportunităților existente”)
