Noi substanțe active folosite în combaterea dăunătorilor

Noi substante active folosite in combaterea daunatorilor. Cate din aceste noi descoperiri vor fi disponibile si in tarile UE in viitorul apropiat? Stiri

Noi substante active folosite in combaterea daunatorilor

In Europa se vorbeste tot mai des despre eliminarea substantelor chimice folosite in protectia plantelor (medicamente pentru plante). Ei bine, in alte colturi ale lumii se desfasoara cercetari intense pentru gasirea de noi substante active, care sa realizeze o combatere cat mai tintita asupra daunatorului, sa aiba un impact cat mai mic asupra entomofaunei utile si a mediului inconjurator si sa le inlocuiasca pe cele care deja nu au mai fost aprobate. Printre aceste substante active noi ar putea fi alternative si la neonicotinoide, folosite la tratamentul semintelor, „scoase in afara legii” in UE.

Cu ocazia participarii la Congresul International de Protectia Plantelor (IPPC) care s-a tinut in Hyderabad, India (noiembrie, 2019) am aflat multe informatii interesante despre stadiul actual al cercetarilor privind gasirea de noi molecule folosite pentru protectia plantelor. In cardul prelegerii intitulata „Trends in pesticide discovery research-development of safer and environmentally friendly pesticides”, profesorul Noriharu Ken Umetsu (Universitatea Kibi, Japonia), a facut o trecere in revista a stadiului actual al cunostintelor din domeniul combaterii chimice a agentilor de daunare. Astfel, in perioada 2008-2016, numarul total de patente depuse (substante active noi care intra in componenta pesticidelor) a fost de 5857, din care in China au fost 2358 patente, in Germania au fost 1117 patente, in Japonia 706 patemte, in SUA 516 patente, in Elvetia 487 patente, in Coreea de Sud 230 patente, in timp ce in Rusia, numarul patentelor a fost de 56, in Franta au fost 37 patente, iar in Danemarca au fost 25 patente. Este de remarcat faptul ca cele mai multe patente din perioada analizata au fost in trei tari din Asia, si anume China, Japonia si Coreea.

In acelasi timp, cu excepita Germaniei si Elvetiei, in Europa numarul de patente este in scadere, acest trend se va pastra si in urmatorul deceniu, ca urmare a reglementarilor din ce in ce mai severe la nivelul UE, pentru omologarea noilor substante active. In ceea ce priveste trendul in domeniul insecticidelor, autorul a facut referire la faptul ca acestea au evoluat de la cele organoclorurate, la carbamati, apoi la organofosforice si piretroizi de sinteza, urmate de aparitia neonicotinoidelor, continuand cu diamidele. De asemenea, mai exista substante active care nu sunt incadrate in noile clase de substante chimice, acestea avand moduri diverse de actiune.

In China au fost omologate noi substante active ce fac parte din clasa neonicotinoidelor, si anume:

  • cycloxaprid (CN2009 075693), devoltata de Universitatea Chineza de Est de Stiinta si Tehnologie;
  • cycloxylidin (CN2008 10236885), dezvoltata de Institutul de Tehnologie de la Wuham;
  • guadipyr, dezvoltata de Universitatea Agricola din China.

Pe termen mediu si lung, trendul in domeniul insecticidelor este dezvoltarea substantelor active din clasa diamidelor. Aceasta este o clasa noua de insecticide cu actiune asupra sistemului muscular al insectelor, afectand receptorii ryanodinici, perturband fluxul de calciu dintre acestia, drept rezultat insectele nu se mai pot hrani si mor in cateva zile. Insecticidele diamide prezinta eficacitate ridicata, la doze scazute, in combaterea unei game variate de daunatori ai culturilor agricole si horticole (in special lepidopterele), avand toxicitate foarte redusa fata de mamifere si organismele acvatice, precum si toxicitate redusa pentru albine, polenizatori sau entomofauna utila (parazitii sau pradatorii daunatorilor). Insecticidele diamide pot fi folosite cu succes in strategia de combatere integrata a daunatorilor culturilor agricole si horticole.

Cateva dintre substantele active noi, dezvoltate in ultimii ani sunt:

  • flubendiamida, inregistrata in anul 2007;
  • cholarantraniliprol, inregistrata in anul 2009;
  • cyantraniliprol, inregistrata in anul 2014;
  • tetraniliprole, inregistrata in anul 2014;
  • cyhalodiamida, inregistrata in anul 2015;
  • cyclaniliprole, inregistrata in anul 2017;
  • tetrachlorantraniliprolul, inregistrat in anul 2018.

Substante active noi omologate in Japonia

Dupa anul 2010, in Japonia au fost omologate substante active noi care nu fac parte nici din clasa neonicotinoidelor, nici cea a diamidelor, avand moduri de actiune similare cu ale insecticidelor din cele doua clase chimice mai sus amintite.

Astfel, substanta activa pyrifluqinazon, omologata in Japonia in anul 2010, este un inhibitor al hranirii insectelor, acestea murind prin infometare, fiind folosita pentru combaterea daunatorilor din plantatiile de ceai, din livezi sau din gradini, avand efect si asupra musculitei albe a tutunului (Bremisia tabaci).

Substanta activa flometoquin, omologata in Japonia in martie 2018, este un insecticid care afecteaza sistemul nervos al insectelor, inhiband sistemul de transport al electronilor. Are eficacitate ridicata in combaterea insectelor din ordinele Lepidoptera, Diptera sau Hemiptera. De asemenea are actiune acaricida. Prezinta eficacitate ridicata in combaterea daunatorilor culturilor agricole, precum si a celor din livezi sau culturile de legume.

Substanta activa fluxametamid, omologata in Japonia in ianuarie 2019, are actiune asupra membranelor celulare, fiind un inhibitor al canalelor cloride, prin inhibarea sintezei acidului y-aminobutiric. Este un insecticid cu spectru larg de actiune, folosit in combaterea lepidopterelor, coleopterelor, dipterelor si o parte din hemiptere (plosnite). De asemenea, are efect de combatere asupra tripsilor si asupra acarienilor fitofagi. Aceasta substanta activa are un impact minim asupra albinelor sau a polenizatorilor.

Alte substante, in curs de omologare, sunt:

  • braflanilide, cu actiune diferita de a fipronilului, avand eficacitate ridicata in combaterea lepidopterelor (larvele fluturilor), coleopterelor sau thisanopterelor (tripsi);
  • benzpyrimoxan, un insecticid de noua generatie, pentru combaterea cicadelor orezului, avand un efect inhibitor al metabolismului, afectand in special stagiul de nimfa;
  • afidopyropen, un compus structural modificat al antibioticului pyripyropene A, obtinut din culturile de Aspergilus fumigatus, cu eficacitate ridicata in combaterea afidelor, cicadelor, musculitei albe de sera (sau specii similare), actionand asupra organului cordonotal (organ de auz, specific cicadelor);
  • oxazosulfyl, un insecticid cu spectru larg de actiune, cu eficacitate in combaterea lepidopterelor, coleopterelor, dipterelor dar si cu efect acaricid;
  • spiropidion, un nou insecticid din familia acidului tetramic, care are actiune asupra enzimei acetyl carboxylaza (CoA), intrerupand bio-sinteza acizilor grasi, cu eficacitate ridicata in combaterea afidelor, diferitelor specii de musculite albe, dar si cu efect acaricid. Aceasta substanta activa are un profil toxicologic si de mediu foarte bun, nu afecteaza albinele, polenizatorii si entomofauna utila.

Dinesh Rathi si Nigel Godley, in lucrarea „Tetraniliprole, a new tool for management of Lepidopteran and Coleopteran pests”, au facut referire la un nou insecticid din clasa diamidelor. Substanta activa tetraniliprol are o eficacitate foarte ridicata in combaterea defoliatorilor si a minatorilor, dar in acelasi timp are si efect asupra unor specii de insecte cu aparat bucal adaptat pentru intepat si supt (cand sunt folosite in combinatie cu alte insecticide). Majoritatea daunatorilor tinta apartin ordinelor Lepideoptera, Coleoptera si Diptera. Insecticidul se poate aplica atat ca tratament foliar, cat si ca tratament la sol (sub forma de granule). Este un insecticid sistemic, care se transloca rapid in xilem dupa aplicare. Ca si insecticidele pe baza de chlorantraniliprole, cele pe baza de tetraniliprol sunt aplicate in doze reduse (50-200 g p.c./ha), avand o eficacitate foarte ridicata in combaterea daunatorilor din culturile de orez, porumb, trestie de zahar, tomate, vinete, rosii, ardei, cartofi, pomi fructiferi, vita de vie, plante ornamentale. De asemenea, in urma testelor efectuate atat in conditii de laborator, cat si in conditii de camp, tetraniliprolul a prezentat selectivitate ridicata pentru polenizatori, dar si pentru entomofauna utila (Lyoosa spp., Amblyseius swirskii, Phytoseiulus spp., Typhlodromus pyri, Encarsia formosa, Trichogramma spp., Aphelinus mali, etc). Insecticidele pe baza de tetraniliprol nu se pot aplica cand culturile se afla in faza de inflorit, atunci cand activitatea albinelor si a polenizatorilor este maxima. Tetraniliprolul este recomandat sa fie folosit in programele de combatere integrata ale daunatorilor, mai ales in cazurile in care s-au semnalat fenomene de rezistenta la insecticidele organofosforice, piretroizi de sinteza sau neonicotinoide.

Takayuki Kashima si colab. (Coreea de Sud) in lucrarea „Biological properties of a novel insecticide, cyclaniliprole, cyclapryn against agricultural pests on vegetables”, a prezentat un nou insecticid din clasa diamidelor, cu actiune asupra sistemului muscular al insectelor (grupa IRAC 28) care are, ca si substanta activa, cyclaniliprole (cyclapryn). Insecticidul de noua generatie a fost omologat in Coreea de Sud in anul 2017, fiind in procedura de omologare in Japonia, Australia, Canada si SUA. In urma experientelor efectuate atat in conditii de camp, cat si in laborator, s-a constatat faptul ca substanta activa cyclaniliprole are o eficacitate foarte ridicata in combaterea unor daunatori problema din culturile agricole si horticole (cultivate atat in camp, cat si spatii protejate), cum ar fi omida fructificatiilor (Helicoverpa armigera), molia verzei (Plutella xylostella), gandacul de Colorado (Leptinotarsa decemlineata),  tripsul californian (Frankliniella occidentalis), tripsul tutunului (Thrips tabaci), musculita alba a tutunului (Bremisia tabaci), musculita alba de sera (Trialeurodes vaporariorum) sau musculita de otet (Drosophila melanogaster). Comparativ cu insecticidele din clasa piretroizilor de sinteza sau a neonicotinoidelor, cele pe baza de cyclaniliprole au un mod de actiune mult mai rapid si o activitate reziduala mult mai ridicata. In urma experientelor efectuate in conditii de laborator, la mai putin de doua ore dupa lansarea larvelor speciei Spodoptera litura pe frunzele tratate in prealabil cu cyclaniliprole, comportamentul de hranire al acestora a fost inhibat. Insecticidele pe baza de cyclaniliprole sunt recomandate in programele de combatere integrata a daunatorilor care dezvolta usor rezistenta la substante active din diferite clase chimice, inclusiv diamide. Rezultate foarte bune s-au obtinut in combaterea larvelor moliei verzei (Plutella xylostella), un daunator problema la cultura rapitei, care a dezvoltat o rezistenta la mai mult de 90 de substante active. De asemenea, cyclaniliprolul a avut rezultate foarte bune in combaterea unor daunatori invazivi, care produc pagube foarte ridicate culturilor agricole si horticole, in arealele nou invadate, cum ar fi musculita cu aripi patate a ciresului (Drosophila suzukii) sau gandacul japonez (Popillia japonica). Acest insecticid are atat efect ovicidal (prin contactul cu ouale daunatorilor), cat si efect larvicid sau adulticid (atat prin contact, cat si prin ingerarea frunzelor pe care a fost aplicata substanta de combatere). Prin urmare, cyclaniliprolul, ar putea fi o posibila alternativa atat pentru combaterea adultilor ratisoarei porumbului (Tanymecus dilaticollis), cat si pentru combaterea sfredelitorului porumbului (Ostrinia nubilalis) sau a omizii fructificatiilor (Helicoverpa armigera).

Dupa cum vedeti, Asia vine tare din urma si in aceasta privinta. Intrebarea este cate din aceste noi descoperiri ale stiintei vor fi disponibile si in tarile Uniunii Europene in viitorul apropiat si care ar putea veni in ajutorul fermierilor nostri?

Dr. ing. Georgescu Emil, INCDA Fundulea, pentru revista Saanatatea Plantelor

Related posts

Leave a Comment