Fermierii mici conduși de domnul Ion Păunel se revoltă
Uniunea Salvăm Ţăranul Român (USTR), formată din 14 structuri asociative de fermieri mici şi mijlocii, atrage atenţia că sectorul pe care-l reprezintă este din nou defavorizat prin Programul Naţional Strategic (PNS). Din ceea ce cunoaștem, dl Ion Păunel a participat la consultările privind PNS-ul; nu l-am auzit plângându-se la acel moment, dar poate ne înșelăm noi. Domnul Păunel, câți membri are efectiv USTR-ul? Întreb pentru un prieten
Bună dimineața, domnule Păunel! Cam tărziu, cam tărziu! Ce v-a deranjat de luați poziție tocmai acum?! Spre lectura dumneavoastră:1. Fermele mici și mijlocii ținute departe de subvenții – 29 mai 2022;
2. Planul Național Strategic, coordonat de dl Chesnoiu, făcut praf de Comisia Europeană – 28 mai 2022;
3. Comisia Europeană critică PNS – Fermelor mici și mijlocii excluse de la sprijinul pentru investiții – 31 mai 2022
Reprezentantul USTR spune că încă din timpul discuţiilor pentru noul PNS micii fermieri au solicitat plafonarea subvenţiilor la 100.000 euro/fermă, lucru care se întâmplă deja în Europa, însă marii fermieri s-au opus.
„Fermierii mari, nu avem nimic cu dânşii, au fost finanţaţi prin fonduri PHARE, fonduri de preaderare, fonduri 2007-2013, 2014 – 2020, 2021-2022 (…). Acum s-a schimbat Politica Agricolă Comună (PAC), iar în aceste condiţii noi credem că minimum 70% din bugetul alocat trebuie să revină fermelor mici şi mijlocii. Şi la noi e din nou invers, 65-70% e din nou îndreptat către fermele mari şi foarte mari“, spune Păunel.
Despre reabilitarea sistemului de irigaţii
Pe de altă parte, cel mai nou anunţat proiect al Ministerului Agriculturii, reabilitarea sistemului de irigaţii, finanţat din fonduri naţionale, întinde o mână tot celor „privilegiaţi“, acuză reprezentantul USTR.
„Toate aceste terenuri sunt deţinute de SRL-uri, au zeci de mii de hectare, vorbim de o agricultură privată, nu mai e centralizată, ca înainte de 1989. De ce trebuie ca statul să refacă aceste staţii de irigat, când ei au primit atâţia bani?“, întreabă fermierul, amintind că micii fermieri investesc singuri să-şi asigure apa.
Mai mult, fermierul acuză că soluţiile la care se apelează pentru refacerea sistemului de irigaţii sunt total depăşite tehnologic, din acest motiv neputând fi implementate cu bani europeni.
Propuneri
Printre propunerile micilor fermieri se regăsesc, pe lângă plafonarea subvenţiei din bani europeni la 100.000 euro/fermă pentru fermele mari: creşterea plafonului de care un tânăr fermier poate beneficia la instalare şi creşterea alocării pentru această măsură la un miliard euro (de la puţin peste 200 milioane euro), includerea unei măsuri de investiţii distincte doar pentru construcţia şi modernizarea de spaţii protejate destinate exclusiv cultivării legumelor, bugetată cu minim 800.000 euro, suplimentarea sumei pentru sprijinul cuplat pentru sectorul vegetal destinat legumelor în spaţii protejate etc..
„Dacă Europa îmi dă voie să dau până la 100.000 euro, de ce francezul, italianul, ungurul ia 100.000 euro şi tu, statule român, nu vrei să-mi dai decât 70.000 euro?! Şi în precedenta alocare, 2014-2020, tot aşa am mers, 70.000 – 80.000 euro în alte state, la noi a fost plafonat la 50.000. Păi, cum să concurez eu cu fermierul din străinătate? Plus banii pe care-i avem alocaţi, 200 şi ceva de milioane de euro. Dacă facem calculul la 70.000 euro, înseamnă 3.000 şi ceva de fermieri, în cinci ani. Tocmai de aceea noi am cerut un miliard de euro pentru tinerii fermieri. Regulamentul ne permite minim 3% pentru tinerii fermieri şi nu are majă totală, pot să dau şi 5%, şi 7%, şi 10%“, a mai subliniat Păunel.
după un material Adevărul
