Pășunea – cum, când și de ce o folosim

Pășunea – cum, când și de ce o folosim. Pășunatul este metoda care implică cele mai mici costuri în producția de lapte sau carne de vită. Pășuni și fânețe

Pășunea – cum, când și de ce o folosim

Pășunatul reprezintă metoda care implică cele mai mici costuri în producția de lapte sau carne de vită. De ce este pășunatul cea mai ieftină variantă de producție și, în acelasi timp, cea mai eficientă? În primul rând nu trebuie să uităm că vacile sunt erbivore rumegătoare. Adică au 4 stomace, fiecare cu scopul binedefinit de a hrăni vaca. Fiecare din cele 4 stomace reprezintă un miniecosistem cu milioane de microrganisme care ajută la descompunerea ierbii păscute de animal în elemente nutritive care pot fi absorbate la nivelul mucoasei stomacale și mai apoi să fie transformate în lapte sau carne, în funcție de rasa de vaci pe care o avem în fermă.

Pășunea, spre deosebire de furajarea în perioada de stabulație, are avantajul de a oferi o hrană completă, atât la nivel de macro-nutrienți, cât și când vorbim de minerale și de microelemente, ca seleniu, cupru molibden, zinc, mangal, etc. Toate aceste elemente enumerate mai sus se regăsesc în furajele conservate (fân/silozuri) în cantități mai mari sau mai mici, iar un fermier gospodar întotdeauna, la începutul stabulației, își testează furajele să știe dacă are sau nu carențe pe anumite intervale de nutrienți.

În articolul de față vom fi mai specifici referitor la pășunare, si anume vom vorbi despre pășunare pe parcele sau parcelat, cum doriți să o numiți.

Înainte de a începe această discuție, haideți să ne lămurim ce înseamnă acest tip de pășunare –  pe parcele. Răspunsul simplu este: crearea de parcele de pășunare care sunt pășunate la ras, după care animalele sunt mutate pe altă parcelă prin rotație.

Răspunsul mai complex se referă la situația fiziologică a animalului care pășuneaza (vaca în lactație, tăuraș la îngrășat, etc), la suprafața disponibilă pentru pășunare, calitatea pășunii și forța de muncă disponibilă sau tehnologia care poate fi implicată în acest tip de activitate.

Pentru început modul de pășunare și felul de organizare a parcelelor nu este același pentru toate animalele. De exemplu, o parcelă pentru vaci în lactație va avea o pășune cu cea mai bună calitate a ierbii, comparativ cu o parcelă organizată pentru vacile care se găsesc în repaos mamar.

Pentru a întelege mai bine cum trebuie să gândim acest sistem, trebuie să împărțim vacile în două categorii, vacile de lapte și vacile de carne.

Vaca de lapte, la rândul ei, va fi împărțită în următoarele subcategorii:

  • vaca în lactație în primele 90 zile după fătare,
  • vaca în lactație peste 90 zile după fătare,
  • vaca în repaos mamar,
  • tineretul de înlocuire 12-24 luni și
  • tineretul de înlocuire sub 12 luni.

Vaca de carne se împarte și ea în câteva subcategorii, și anume:

  • vaca proaspăt fătată, cu vițel lângă ea,
  • vaca gestantă și înțărcată,
  • tineret la îngrășare 8-14 luni,
  • tineret îngrășare 14-24 luni și
  • vaca reformă.

În funcție de aceste categorii se va decide cât de des se va schimba parcela la pășunare și ce calitate a pășunii va fi folosită pentru fiecare categorie în parte.

VACA DE LAPTE

Vaca în lactație până la 90 zile după fătare.

Această categorie fiziologică este cea mai greu de manageriat, daca ferma are animale care produc peste 8000 l/lactație. Recomandarea este de a nu le scoate la pășunat până nu ajung în vârful lactației. Motivul acestei recomandări este simplu și ține de geneza laptelui, iar o vacă cu aceste performanțe fiziologice se va chinui să pască suficient pentru a-și acoperi necesitățile fiziolgice referitoare la producția de lapte și la reluarea ciclicității ovariene.

În situația în care producția de lapte este sub 8000 l/lactație atunci o pășune cu 11-12 MJ/ME (mega joules de energie metabolizată/kg de substanță uscată) și peste 20% CP (crude protein sau proteină brută) alături de rația de concentrate de la sala de muls ar trebui să fie suficient pentru a acoperii necesarul de nutrienți. In acest caz, recomandarea este să se faca schimbarea parcelelor după fiecare muls, iar mărimea să fie corelată cu cantitatea de furaj necesară numărului de animale existente la pășunat din această categorie.

Vaca în lactație după 90 de zile de la fătare

Asemănător categoriei mai sus menționate, dozarea parcelelor se va face în funcție de productivitatea efectivelor. Se vor folosi pășunile cele mai nou înființate (cea mai bună calitate a ierbii se găsește pe aceste pășuni), iar mutarea gardului electric se va face la fiecare muls, respectându-se regulile de mai sus. În cazul în care productivitatea animalelor este mai scăzută, mutarea gardului electric se va face la maxim 24h.

Vaca în repaos mamar sau vaca înțărcată

Această subcategorie ar trebui împărțită, la rândul ei, în alte două grupe: vacile aproape de fătare, ultimile 3 săptămâni de gestație și vacile proaspăt înțărcate, sau care au mai mult de 3 săptămâni până la fătare.

Vacile care sunt aproape de fătare, adică în ultimile 3 săptămâni înainte de fătare, nu trebuie ținute pe pășune. Nutriția lor este, la rândul ei, împărțită în mai multe stadii, dar aici vorbim de pășunare și vom trata acest subiect in alte articole. Pășunatul înainte de fătare va influența calitatea și cantitatea colostrului.

Vacile care au mai mult de 3 săptămâni până la fătare pot fi ținute pe pășune, cu sau fără suplimentarea cu siloz, fân sau semisiloz, în funcție de calitatea pășunilor. De obicei aceste vaci trebuie pășunate pe pășunile cu cea mai slabă calitate, iar rotirea poate fi făcută la câteva zile, maxim o săptămână.

Tineretul de înlocuire 12-24 luni

Această categorie va cuprinde, la un moment dat, junincile gestante, deci mare atenție cu acest grup. Pe lângă pășune recomandarea este ca junincile să primească aproximativ 2kg/cap concentrate zilnic până la stabilirea gestației, după care această hranire se oprește și se reîncepe cu 2 luni înainte de fătare.

Pentru acest grup, veți folosi pășune de cea mai bună calitate, iar mutarea gardului electric se va face la 24h. În cazul în care doriți să aveți un spor de creștere mai mare, puteți muta gardul electric la 12h.

Tineretul de înlocuire 0-12 luni

Această categorie este relativ simplu de manageriat, cheia succesului fiind crearea de parcele mici, astfel încat vițeii să nu se plimbe prea mult, ci să existe o competiție pentru pășunat. În funcție de cât de repede doriți să creșteți această categorie, puteți opta pentru o mutare a gardului electric la 12 sau 24 de ore, alături de furaje concentrate cu un minim de 18% CP. Nu este recomandată o schimbare a gardului mai târzie de 24h datorită faptului că veți crea o parcelă prea mare și asta va diminua intensitatea pășunatului. Calitatea pășunii trebuie să fie medie, o pășune bogată în zaharuri poate crea acidoză ruminală, în special la vițeii până în vârstă de 4 luni.

ATENTIE, vițeii nu trebuie scoși pe pășune până nu sunt înțărcați.

VACA DE CARNE

Vaca proaspăt fătată cu vițel lângă ea

Pentru a înțelege mai bine această categorie o să explic anumite puncte critice. Fătările la vacile de carne sunt sezoniere (dacă nu ai fătările grupate primăvara ai o problemă). Există 2 sisteme, și anume:

  • Fătările se fac în februarie – martie în grajd și ai ca avantaj o mai lungă perioadă a utilizării pășunilor pentru vacă și vițel, dar ca dezavantaj costurile cu adăpostirea
  • Fătările pe pășune în aprilie – mai, când nu mai adaugi costul de adăpostire, dar pierzi din perioada de pășunat.

Iarăși important de știut, în momentul în care decideți ce periodă fătărilor este mai bună pentru d-voastră, este faptul că sporul mediu zilnic (SMZ) al vițelului în prima lună de viață este de 100% din laptele băut de la mamă, iar în următoarele 6 luni 50% din SMZ provine din laptele matern, iar restul din furaj.

În cazul vacii de carne situația este mai simplu de manageriat. Pentru categoria menționată vom folosi pășuni de cea mai bună calitate, iar schimbarea gardului electric se poate face zilnic. Înca o dată, nu este recomandată o perioada mai lungă de pășunat pe parcelă, deoarece se vor crea parcele mai mari ceea ce va duce la o irosire a pășunii (vițeii tind să se plimbe foarte mult dacă au spațiu, ceea ce va face ca mama să piardă mai mult timp umblând după vițel în detrimentul pășunatului).

Tineretul la îngrășat 8-14 luni

Această categorie poate fi pășunată intensiv, cu schimbarea gardului electric la 24h sau 48h. Totul ține de calitatea pășunii și de viteza cu care doriți să faceți îngrășarea. De fiecare data când gardul este mutat va fi declanșată pășunarea în grup, astfel va crește ingestia de furaj. Dacă se respectă sistemele de fătare cu blocuri de fătare în primăvară, această categorie, de obicei, este ținută exclusiv la stabulație.

Tineretul la îngrășat 14-24 luni

Aici vorbim de o pășunare intensivă, iar schimbarea gardului electric se face la 12 sau 24h pentru o mai bună valorificare a pășunii. Acest tip de pășunare se face alături de hrănirea suplimentară cu concentrate. Finisarea se poate face pe pășune, dar pe o perioadă mai lungă, sau la stabulație, unde animalele sunt hrănite intensiv cu 60-90 zile înainte de a fi trimise spre abatorizare.

Vaca reformă

În această categorie putem vorbi și de vaca de carne și de vaca de lapte. Când ați decis oprirea de la reproducție, iar vaca nu este gestantă sau în lactație, avem nevoie de o îmbunătățire a carcasei care se poate obține doar din pășunare. Parcele în acest caz nu au nevoie să fie schimbate mai des de 7 zile.

În loc de concluzii

Ca să sumarizăm tot ce am vorbit pana acum, trebuie să înțelegem că fiecare fermă în parte are capacitatea de a aplica în mai mare sau mai mică măsură aceste sfaturi. De asemenea, nu am vorbit despre condiția corporală a animalelor, care este un factor important în decizia creării parcelelor de pășunat (un scor corporal scăzut va duce implicit la o pășunare mai intensivă si viceversa).

Am vorbit despre capacitatea de a implica forța de muncă în acest sistem de pășunare. Înainte să decizi dacă sistemul este bun pentru tine, întreabă-te dacă ai timp să muți gardul electric de 2 ori pe zi sau dacă ai bani să investești într-un robot care mută singur gardul. De asemenea, mai exista un sistem mecanic care mută gardul pe un tipar prestabilit, dezavantajul fiind că se creează o parcelă prea mare sau prea mică cu acest sistem.

Ce trebuie să rețineți despre acest sistem este faptul că nu este infailibil și este atât de bun pe câtă muncă și bani investiți dumneavoastră în el!

Dr. Ștefan Totir

Related posts

Leave a Comment