Chiș Nicolae, o poveste reîncepută după 20 de ani petrecuți în Spania!
70 de arii de legume, 30 de arii de căpșuni, un hectar de porumb zaharat și un site destinat vânzării produselor agricole hrănesc 9 guri. O familie mulțumită, o viață reîncepută pe meleagurile românești și o poveste emoționantă descoperită azi(…).
Nu poți să nu ai un nod în gât atunci când asculți povestea lui Nicolae Chiș, a soției sale, a celor două fete și a celor 2 gineri, care s-au întors în țară după 20 de ani de trudă pe câmpurile însorite ale Spaniei. Din dorința de a pune capăt pribegiei printre străini, au hotărât să înceapă o afacere pe cont propriu, într-un loc care pare a fi uitat de lume, dar de o sălbăticie și o frumusețe tulburătoare. Aici începe povestea celor 9 suflete, care s-au învrednicit să vină și să facă agricultură în România. Obișnuiți cu munca câmpului din Spania, dar unde lucrau pentru străini, au trecut peste dificultățile oricărui început. Încetul cu încetul, și-au dezvoltat mica lor afacere, pornind de la producția de căpșuni.
„Domnule dragă, în Oser așteptau la coadă să cumpere din căpșunile mele, care sunt de cea mai buna calitate”, aceasta este mărturisirea domnului Nicolae.
După care, încet și sigur și-au diversificat culturile, fie că vorbim de roșii în solarii, ardei, vinete sau porumb zaharat. S-au adaptat în vremuri de pandemie, iar astăzi livrează de două ori pe săptămână produse orășenilor, în special, în municipiul Cluj-Napoca. Comenzile sunt online, iar cele două fete, una mai „șpileră” decât alta, de o frumusețe izbitoare, care în mod cert ar putea prezenta știrile la TV, se ocupă de colectarea comenzilor și livrarea acestora. În același timp, uitându-te la cei 3 copii ai familiei, care se asundeau în spatele ușilor închise și care te priveau sfios după perdeluțele trase, îți dai seama că totuși sectorul agricol din România poate avea un viitor.
Am spus de nenumărate ori că în mod sigur, cei de la oraș ar privi cu mult respect kilogramele de roșii sau de vinete pe care îl au în față, dacă ar ști câtă trudă se află în spate.
Fermierul român ar merita să-i fie ridicată o statuie în centrul fiecărui oraș pentru eforturile depuse, pentru ca noi toți ceilalți să avem ce pune pe masă.
Vizitând această mică afacere, domnul europarlamentar Daniel Buda si-a dat seama încă o dată de imporanța fondurilor europene, care trebuie să se regăsească de îndată în teren, pentru a-i ajuta pe fermierii români sa fie competitivi cu ceilalți fermieri din Europa. Sigur te simți oarecum rușinat, că după 30 de ani de la revoluție ești nevoit să străbați un drum printre hârtoape pentru a ajunge la această fermă, știind că fermierii din Belgia sau Germania au drumuri asfaltate până în capătul tarlalei.
Curajul și dorința arzătoare de a reuși trebuie să îi determine pe cei ce încă lucrează pe pământurile străinilor si care dețin un petec de pamânt să se reîntoarcă acasă.
“Tocmai de aceea, îmi doresc în același timp, ca povestea familiei Chiș să nu rămână un caz singular. Ei au demonstrat că se poate face agricultură performantă în condiții dificile. Cu siguranță și alții ar putea să facă același lucru. Recunosc în același timp că nouă, politicienilor așa vremelnici cum suntem, ne revine datoria nu doar morală, ci și legală de a face tot ceea ce trebuie ca fiecare român sa rămână în țară sau să se întoarcă acasă!”, incheie povestea domnul Daniel Buda.
