Raport Floarea Soarelui – Pretul a ajuns la peste 1800 lei/tona

Piața semințelor de floarea-soarelui; Trendul de creștere resimțit zilele trecute s-a calmat. preturi intre 2.080-2.095 RON/tonă; stiri agricole

Floarea soarelui

Capacitatea inițială de aproape 3 mil. tone s-a evaporat din cauza condițiilor dure de secetă pedologică, agregată cu temperaturile crescute.

Astăzi, certitudinea este ca vom recolta maxim 2-2.2 milioane de tone. Însă, din acest bazin se alimentează mulți jucători, procesatorii interni, exportatorii și procesatorii vecini (Ungaria și Bulgaria).

În cifre, lucrurile ar trebui să fie exprimate cam așa:

  • Procesatorii interni cca. 1,5-1,6 mil. tone necesar;
  • Exporturi: cca. 600.000-700.000 de tone, cu destinație Franța, Spania, Amsterdam, Rotterdam;
  • Procesatori externi (Ungaria și Bulgaria) cca. 700.000 tone.

Cifrele însumate ne arată un deficit de circa 800.000 tone, fără a lua în calcul cumpărătorii mici din porturile dunărene, incluzând aici și navele de 3.000-4.000 tone ce iau calea Turciei sau în amontele Dunării spre fabrici din Germania sau Slovacia.

În ultimii ani, vecinii, în special cei din Bulgaria, au dezvoltat un apetit deosebit pentru semințele din apropierea Dunării, cu volume de circa 400.000-600.000 anual. Câmpiile de Vest sunt foarte apropiate de zonele de originare ale celor două fabrici maghiare aparținând unor giganți industriali, ce au un grad de atragere a semințelor românești apropiat de 400.000 tone anual.

Firește, piața este liberă, în special în interiorul Uniunii Europene, însă tocmai acest lucru, ne transformă într-o piață facilă și ne expune la un deficit intern, în special în ani ca acesta, ce are deja o tendință repetitiva la orizont. Cu alte cuvinte, piața internă de procesare nu are niciun mecanism de auto-apărare în condițiile date. Nu discutăm aici despre masuri radicale, însă piață locală ar trebui să fie securizată prin mijloace normale.

Repetam faptul că dacă piața locală a procesării nu este acoperită, consumul intern este expus. Ce înseamnă expunere în imaginea actuală? În primul rând, materia primă nu poate fi acoperită din alte părți ale regiunilor înconjurătoare din mai multe motive ce țin de proximitate și cost al vieții:

  • Din Ucraina este exclus din cauza regimului vamal ce nu rambursează TVA.
  • Rusia începe să-și dorească tot mai puțin să exporte materia primă, ceea ce o exclude, de asemenea, de pe radar.
  • Bulgaria, Ungaria sunt excluse de pe listă din cauza suprafețelor mici de producție intensivă a florii soarelui și a faptului că ele originează în Romania.
  • Serbia, în mod identic, cumpără semințe din România pentru procesare în piață lor locală.
  • Celelalte state europene au un nivel mic de producție (în afara Poloniei și a Germaniei), ele fiind dependente de originarea din zonele est-europene.

Avem câteva concluzii:

  • În est nu se poate din cauza protecționismului local. În politicile interne din est, acest lucru generează valoare adăugată asupra produsului final (uleiul brut), crește nivelul industriei în plan orizontal prin conexare, aducând o rată de angajare a populației crescută, o definire a rolului în piață ca producător (ulei și șroturi), nicidecum ca exportator de materie primă.
  • În vest, din cauza costului vieții, un element de politici publice ce ține de venituri și cheltuieli pe cap de locuitori (PIB), floarea soarelui nu se poate origina. Aritmetica este foarte simplă. Piața vestică are alte prețuri de desfacere a produsului finit, iar cumpărătorul final poate susține acest lucru datorită nivelului de venituri mai ridicat față de cel românesc.

În termeni ce țin de agribusiness, vestul suportă costul de originare românesc, ce este compus din prețul mărfii, logistica, personalul angajat, costurile de operare portuară, costurile de transport maritim în Mediterana, costurile financiare ale capitalului de lucru și ale pierderilor din cele patru manipulări, siloz-transport-port-transport maritim.

În continuarea procesului, vestul Europei controlează eficient costurile de procesare, prin facilități moderne, aducând la raft, prin brand-urile proprii, o marfă ce își are originea primară în România, cu valoare adăugată mult mai mare, dar care este suportată de piață prin nivelul de venituri ridicat față de populația românească. Asta este, în esență, componenta “costul” vieții în această analiză.

  • Ce se întâmplă dacă procesatorii din România nu au materia primă necesară pentru a acoperi cererea?
  • Importă ulei brut din Est, adică plătesc costul de operare local și al transportului din originea Estică, pentru a-și menține cota de piață a brand-ului propriu.
  • Hypermarket-urile vor inunda rafturile cu ulei din țări terțe.

Ambele variante generează costuri și, în special, a doua generează probleme de calitate. Din cauza identității produsului ieftin, trasabilitatea calitativă este cel puțin precară. Lanțul de igienă sau siguranță a hranei nu are standarde ridicate ca în unitățile de procesare de top din România. Obscuritatea produsului ieftin din țările limitrofe tine sub semnul întrebării nivelul de siguranță alimentară. Și aici discutăm despre anumite elemente costisitoare în procesul de siguranță alimentară:

  • Analizele produsului primar în ceea ce privește rezidurile de pesticide, metale grele, radioactivitatea. Numai pentru reziduurile de pesticide, setul de componente cu limitele superioare de evitat, constă într-un tabel de 800 de elemente, izvorâte din legea 178/2002 a Uniunii Europene.
  • Testul de eliberare. După procesare, uleiul trebuie ținut în tancuri imense, de 4.000-6.000 de tone pentru efectuarea testelor finale de contaminanți.

Cele de mai sus generează costuri ce sunt înglobate într-un produs finit. Doar citind cele de mai sus putem înțelege de ce un brand local costă, iar unul obscur poate fi și cu 40% mai ieftin. Este vorba despre standarde de producție și respectarea normelor de siguranță alimentară. Pentru a genera și exemple simple și practice avem două elemente de descris:

  • Uscarea directă a semințelor de floarea soarelui generează contaminarea cu Benzopyren, un element ce generează cancer în rândul populației umane.
  • Simpla descărcare a semințelor de floarea soarelui pe o platformă bituminată generează același efect.

Piața noastră locală trebuie deci stimulata să producă. Standardele procesatorilor sunt la cote înalte și generează industrie orizontală și locuri de muncă implicit. Siguranța și securitatea alimentară a României trebuie să fie reper principal în țoată activitatea lanțului agri, cu susținerea firească a reprezentanților statului român.

Nu generăm soluții, căci nu avem capacitatea să o facem, însă ar trebui motivată vânzarea către procesatorii locali prin diverse mecanisme de esență financiară, tangențe cu clasica subvenție, cum ar putea fi subvenționarea costurilor financiare aplicate înființării culturii de floarea soarelui în raport de vânzarea către piața locală.

Transferând subiectul discuției la nivel de activitate prezentă, putem spune că asistăm la un raliu în piață. Exact din motivele de cerere constantă și ofertă scăzută, prețurile sunt imposibil de prezis. Dacă acum 3-4 zile, 1600 RON în sudul țării era un preț, în ultimele două zile, s-a ridicat succesiv la 1730 și apoi depasind 1800 RON/tonă. Asistăm la un final în care întrebarea cumpărătorului va fi „cât vrei pe marfă?”, ceea ce denotă în modul extrem cererea mare versus oferta mică.

CITESTE SI:
Raport piata cerealelor – Porumb – 18 septembrie
Raport piata cerealelor – Grâu – 18 septembrie
Stabilitate pentru sectorul agricol – Plan de dezvoltare privind agricultura 2021-2027 (IV)

În susținerea celor de mai sus avem date din Ucraina, Rusia și Argentina în mod tangențial ca proiecție viitoare, după cum urmează:

  • Ucraina va avea, la rândul ei, un nivel al recoltei de semințe de floarea soarelui scăzut. Plecând de la un potențial inițial de 17 milioane de tone, estimările de astăzi conduc la 13-13,5, recoltarea fiind în curs. Prețurile oferite de pleiada de procesatori de pe teritoriul ucrainean ating niveluri de 490-495 USD/tonă, adică 2.000 ron.
  • Prețurile cerute pentru uleiul brut în condiția FOB Chernomorsk cu livrare în octombrie 2020 au fost la nivelul de 1020 USD/tonă, în timp ce ofertele de cumpărare s-au situat la nivelul de 980 USD/tonă. Ca o medie a tranzacțiilor, 990 USD este realist. Ofertele de cumpărare din India s-au aliniat la valoarea de 1035-1055 USD/tonă CIF, adică livrate în destinație.
  • Rusia scade în potențial de la o prognoză de 14 mil. tone, la un estimat de 11,5 mil. tone, ceea ce diminuează cu 2,5 mil. tone recolta de semințe rusești. Prețurile rusești sunt și ele în creștere. Alinierea cu Ucraina este evidentă in bazinul Marii Negre.
  • Argentina scade nivelul suprafeței ce se însămânțează cu semințe de floarea soarelui, de la 1,7 milioane hectare la 1,5 milioane. Există un deficit de 200.000 hectare, ce se va traduce printr-un gol de producție de aproximativ 600.000 de tone. Judecând traseul semințelor argentiniene din ultimii ani favorizate de costul logistic, estimăm un minus de acoperit în destinațiile din Europa, fie că se numesc Spania, Amsterdam sau porturi franceze, lucru ce va pune și mai multă greutate în prețul de originare est-european.
informatii obtinute de la Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă

Related posts

Leave a Comment