Începând din această lună, după o serie de amânări şi derogări aplicate tranzacţiilor aflate în derulare atunci când legea a intrat în vigoare, toate vânzările de terenuri agricole se supun unor noi reguli, mai stricte. De exemplu, ele nu vor mai putea fi revândute mai devreme de 8 ani decât cu impunerea unui impozit substanţial, de 80%. Liberalii susţineau că legea a fost dată cu dedicaţie pentru baronii PSD, precum clanul Stănescu.
Este vorba despre o lege iniţiată de deputatul PSD Alexandru Stănescu şi adoptată în august 2020. Iniţiatorul spunea că prin această propunere legislativă va fi mai greu pentru străini să cumpere terenuri agricole în România şi, în schimb, vor fi favorizaţi fermierii români. Legea a intrat în vigoare la 13 octombrie, pentru tranzacţiile noi. Cu toate acestea, tranzacţiile care se aflau în derulare până la intrarea în vigoare a legii au primit o derogare de la aplicarea noilor reguli până la finalul lui ianuarie. Începând cu 1 februarie, însă, orice tranzacţie cu terenuri agricole, inclusiv tranzacţiile care erau în derulare în data de 13 octombrie şi care nu au fost încă finalizate, va trebui să fie încheiată după noile reguli.
Din păcate, aplicarea legii, drept urmare şi închierea tranzacţiilor, este în continuare blocată de faptul că nu există norme. Un proiect care defineşte normele a fost iniţiat de Ministerul Agriculturii de anul trecut, dar el nu a fost publicat încă în Monitorul Oficial.
Noi reguli stricte
Legea privind vânzarea terenurilor agricole prevede că, la vânzarea unui teren, primul drept de preempţiune revine co-proprietarilor şi rudelor, iar următoarele două proprietarilor de investiţii agricole realizate pe acel teren sau pe terenurile vecine ori arendaşilor, în anumite condiţii. Tinerii fermieri beneficiază de al patrulea drept de preempţiune, fiind urmaţi de institute de cercetare, vecini şi alte instituţii ale statului.
În cazul în care titularii dreptului de preempţiune nu îşi manifestă intenţia de a cumpăra terenul în termenul legal de 45 de zile lucrătoare de la afişarea ofertei de vânzare, acesta se poate vinde altui cumpărător (persoană fizică sau juridică), prioritar celor care respectă mai multe condiţii cumulative (spre exemplu, ca potenţialul cumpărător să fi desfăşurat activităţi agricole pe teritoriul naţional pe o perioadă de cel puţin cinci ani anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenului respectiv) şi, în cele din urmă, oricărei alte persoane fizice sau juridice.
Dincolo de restricţiile impuse la selectarea cumpărătorului, actul normativ prevede şi o „penalitate” pentru revânzarea terenului la mai puţin de opt ani de la achiziţie, respectiv un impozit de 80% pe câştig (diferenţa dintre preţul de vânzare şi preţul iniţial de cumpărare). Aceeaşi cotă de impozitare se aplică şi în cazul înstrăinării directe sau indirecte, înainte de împlinirea a opt ani de la cumpărare, a pachetului de control al societăţilor care au în proprietate terenuri agricole situate în extravilan şi care reprezintă mai mult de 25% din activele acestora. Legea prevede şi ca impozitul pe profit datorat ca urmare a vânzării să fie ajustat în aşa fel încât să nu se ajungă la o dublă impozitare a câştigului.
Legea pare a favoriza doar marii fermieri autohtoni şi baronii locali. Sub pretextul că străinii nu vor mai putea cumpăra pământ românesc, are loc încurajarea marilor latifundiari în detrimentul nu doar al străinilor, ci şi al micilor întreprinzători.
