Subvențiile agricole ale UE se pierd în mlaștina corupției din Europa de Est
Un studiu al Verzilor din Parlamentul European face acuzații împotriva implementării subvențiilor agricole UE în Bulgaria, Republica Cehă, Slovacia, România și Ungaria și vorbește despre „gestionare defectuoasă”, conflicte de interese și cazuri de corupție. În Slovacia, un jurnalist care a descoperit cazuri de fraudă a fost chiar ucis.
Acuzațiile sunt grave: raportul Verzilor din februarie 2021 avertizează că implementarea ajutorului agricol UE în Bulgaria , Republica Cehă , Slovacia , România și Ungaria este „extrem de problematică”. Fermele mici sunt dezavantajate sistematic în comparație cu cele mari. Conflictele de interese dintre factorii de decizie politică și principalii beneficiari sunt la ordinea zilei, în timp ce transparența și controalele publice sunt prea slabe. În unele cazuri, există și semne clare de fraudă.
Bulgaria: ferme mari
Potrivit Eurostat, Bulgaria este – după Republica Cehă, Slovacia și Danemarca – cea de-a patra țară cu ferme ce au o cifră de afaceri de peste 500.000 EUR. Aproximativ 45% din totalul ajutoarelor directe UE acordate Bulgariei ar fi ajuns doar la 2,4% din beneficiari în exercițiul financiar 2018, potrivit raportului Verzilor. Socrul și cumnata ministrului agriculturii, Dessislawa Taneva, au primit, de asemenea, un ajutor agricol comunitar de peste 500.000 de euro. Ministerul Agriculturii a confirmat acest lucru, dar nu vede conflicte de interese în acest sens.
Rata mare de eroare pe terenurile eligibile din Bulgaria
Raportul indică faptul că reprezentanții guvernului bulgar, după ce au inspectat aproximativ 22.000 de hectare de teren agricol pentru eligibilitatea au constatat că o proporție semnificativă din suprafețele agricole pentru care s-au acordat subvenții UE nu sunt deloc cultivate. Fondurile alocate incorect vor fi recuperate de către administrația bulgară și redistribuite.
Georgi Vassilev de la Asociația Producătorilor Bulgari de Ardei a declarat: „Șaizeci la sută dintre solicitanți mint guvernului cu ajutorul Ministerului Agriculturii”.
Întrebări și despre dezvoltarea rurală
Raportul Verzilor indică, de asemenea, probleme în domeniul dezvoltării rurale din Bulgaria. În 2015, autoritățile au aprobat un sprijinin, de până la 200.000 EUR fiecare, pentru construirea de pensiuni. Un total de 288 de pensiuni au fost construite în acest fel cu fonduri UE. Controalele ulterioare au constatat că ajutorul a fost pe deplin justificat în doar 23 de cazuri. În 158 de cazuri, ajutorul ar fi trebuit rambursat integral.
Republica Cehă: posibil conflict de interese
În medie, Republica Cehă are cele mai mari ferme din UE, cu o medie de 133 de hectare fiecare în 2016. Raportul subliniază că acest lucru nu trebuie neapărat să fie rău. Cu toate acestea, el subliniază că prim-ministrul Andrej Babis și holdingul său Agrofert cultivă aproximativ 115.000 de hectare și au primit 63 de milioane de euro finanțare agricolă din UE în 2019. Studiul subliniază că până în prezent nu a existat niciun caz în care prim-ministrul să-și fi folosit în mod demonstrabil influența pentru a obține beneficii în acordarea subvențiilor. Cu toate acestea, este posibil un conflict de interese între punerea în aplicare a politicii agricole a UE în Republica Cehă și interesele economice ale primului ministru.
În februarie 2017, ca măsură de precauție, autoritățile cehe au suspendat plata ajutorului agricol din dezvoltarea rurală – dar nu plățile directe – către două companii deținute de ministrul agriculturii, Miroslav Toman, dar acestea au continuat în noiembrie 2019, potrivit unui anchete externă.
Critici din partea Parlamentului UE la adresa prim-ministrului Andrej Babis
Într-o rezoluție din iunie 2021, membrii Parlamentului UE au solicitat soluționarea conflictului de interese dintre premierul Babis și Agrofert Holding. Rezoluția spune: „Un conflict de interese la cel mai înalt nivel de guvernare într-un stat membru nu poate fi tolerat și trebuie tratat integral”.
Ungaria: subvențiile agricole ale UE ca mijloc de putere politică?
În Ungaria, raportul menționează că arendarea terenurilor de stat și subvențiile agricole asociate sunt folosite pentru a obține avantaje pentru aliații politici și pentru a extinde sfera de putere a guvernului. Criteriile de atribuire pentru licitațiile publice sunt atât de vagi încât există posibilitatea influenței politice. Din 2017, agenția de plăți a fost, de asemenea, subordonată biroului primului ministru.
De exemplu, un aliat apropiat al premierului Viktor Orban a devenit cel mai important investitor agricol din Ungaria între 2010 și 2014. După o ceartă cu Orban în 2015, poziția sa a slăbit constant. În 2018 a trebuit apoi să renunțe la întreprinderile sale agricole, deși a fost unul dintre cei mai de succes investitori agricoli din țară până atunci. Un alt prieten apropiat al puterii, care nu a avut nimic de-a face cu agricultura până în 2010, este acum unul dintre cei mai mari proprietari de terenuri din țară și controlează în jur de 38.000 de hectare.
Slovacia: cazuri de fraudă în cererile de finanțare
În Slovacia – țara care deține în prezent președinția Consiliului UE – cererile și plățile frauduloase ale ajutorului agricol al UE sunt „răspândite”, deși frecvența variază între regiuni. Există cazuri de cereri de finanțare pentru terenuri agricole care nu aparțin solicitanților sau nu sunt eligibile pentru finanțare sau cereri multiple pentru aceeași zonă. Factorul decisiv aici este cooperarea cu Fondul Slovac pentru Sol. Cei ce fraudează au putut afla pentru ce zone agricole nu s-a solicitat finanțare și apoi pot aplica în siguranță pentru această finanțare. La depunerea cererii, nu este necesară nicio dovadă a proprietății, ci doar declarația că folosesc aceste zone pentru agricultură. În unele cazuri, s-a exercitat presiune asupra fermierilor care cultivă de fapt pământul, astfel încât să nu depună o cerere.
Jurnalist de anchetă slovac ucis
Neregulile în gestionarea ajutorului agricol în Slovacia au fost dezvăluite pentru prima dată de jurnalistul Ján Kuciak, care a fost ucis în februarie 2018. Drept urmare, au avut loc proteste ale fermierilor în capitala Bratislava în iulie 2018 și trei anchete efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF). Acesta din urmă a ajuns la concluzia că există diferite puncte slabe în controlul și implementarea ajutorului direct al UE în Slovacia. Raportul Verzilor atrage atenția asupra concluziilor similare ale Biroului Superior de Audit din Slovacia. În iunie 2021, Curtea Supremă din Slovacia a anulat două achitări împotriva presupușilor ucigași ai lui Kuciak și a logodnicei sale și a ordonat redeschiderea completă a procesului.
Reformele au început în Slovacia, dar sunt dificile
A început o reformă a autorității de plată a ajutorului agricol al țării, dar este încă departe de a fi finalizată. O anchetă independentă efectuată de către compania de audit PwC în ianuarie 2021 a constatat, printre altele, că au existat în total 1.249 de cereri multiple de ajutor pentru aceleași zone în 2019, iar în 2020 au fost 1205.
România: dificultăți în returnarea terenurilor
Pentru România, raportul indică o returnare incompletă a terenului naționalizat proprietarului său anterior. Deși a existat un proces corespunzător, acesta a fost inițial limitat la returnarea a maximum 10 hectare. Abia în anii 2000 această limită superioară a fost ridicată la 50 de hectare pe familie și, în același timp, statul nu mai era obligat să returneze proprietatea originală proprietarilor. Procesul a fost și mai dificil, deoarece comisiile locale au verificat și au efectuat retrocedări, dar nu a fost foarte transparent. Un registru funciar național a existat abia din 2015 și nu toate zonele din România sunt acoperite de acesta până în 2019.
Proporție mare de investitori străini în România
Drept urmare, investitorii au putut cumpăra terenuri agricole la prețuri foarte mici. Potrivit unui studiu comandat de Comisia UE în 2015, aproximativ 40% din terenurile agricole ale țării – în jur de 6 milioane de hectare – sunt deținute de străini, 10% din acestea din afara UE. Printre acești investitori se numără Grupul Al Dahra din Emiratele Arabe Unite, care, potrivit unui raport al agenției de știri Reuters din 2018, este deja proprietarul celor mai mari operațiuni agricole românești. Este adevărat că achiziția de terenuri de către investitorii străini este, de asemenea, legală, dar achizițiile de terenuri de către marii investitori au făcut dificilă obținerea de terenuri de către companiile românești mai mici. Între 2016 și 2019, prețul mediu al terenului s-a dublat de la 1958 EUR / ha la 5128 EUR / ha.
România luptă împotriva corupției
Potrivit Oficiului European Antifraudă, autoritățile române raportează mai multe cazuri de fraudă care implică fonduri agricole ale UE decât în alte țări ale UE. Autoritatea națională anticorupție a investigat cazuri de fraudă cu un volum total de aproximativ 100 milioane EUR între 2015 și 2018. 90% au fost fonduri UE.
Reacții oficiale: Eforturi mari pentru a clarifica procesul
Comisia UE reacționează la acuzațiile din raportul Verzilor cu un răspuns general că ia în serios lupta împotriva corupției. Statele UE sunt în primul rând responsabile de implementarea politicii agricole a UE și de plata subvențiilor. Acest lucru este controlat la nivelul UE. De asemenea, Comisia a propus măsuri pentru intensificarea luptei împotriva corupției. În cele din urmă, noua politică agricolă comună, ale cărei detalii sunt încă în curs de negociere, vizează distribuirea mai echitabilă a fondurilor UE și, prin urmare, reducerea abuzurilor. Transparența cu privire la cine beneficiază de finanțarea UE ar trebui, de asemenea, îmbunătățită.
Un purtător de cuvânt al Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) a declarat pentru Agrarheute că există cazuri de fraudă, corupție, conflicte de interese, manipulare a licitațiilor publice și spălare de bani în toate țările UE. De exemplu, a fost descoperită o fraudă în România, care a fost investigată de autoritățile europene, române și italiene. Persoanele care au legături cu criminalitatea organizată în Italia ar fi primit plăți directe în UE de 850.000 EUR cu ajutorul companiilor holding și a falsificat documente fără a cultiva un singur hectar. Până în prezent, peste 215.000 de euro din acești bani au fost confiscați. Potrivit OLAF, echipele multinaționale de anchetatori reprezintă un mod eficient și larg utilizat de detectare a fraudei.
Slovacia face eforturi pentru reformă
Un purtător de cuvânt al departamentului pentru agricultură din Slovacia a declarat: „Actualul guvern, care a rezultat din alegerile din 2020, are un mandat puternic, în special în lupta împotriva corupției. Jurnalistul ucis Ján Kuciak a raportat în mod repetat despre aceste cazuri. Investigațiile poliției, arestările și urmărirea penală a persoanelor suspectate că s-au îmbogățit ilegal prin ajutor UE continuă. După schimbarea guvernului în 2020, au avut loc schimbări ample de personal în autoritatea de plată din Slovacia. O reconstrucție riguroasă și digitalizarea proceselor are loc sub controlul Comisiei UE.
Un purtător de cuvânt al Ministerului Agriculturii din Republica Cehă a declarat că sistemul de subvenționare din țară este transparent. În prezent, nu se ia nicio poziție cu privire la alte acuzații.
Întrebările adresate de Agrarheute către ministerele agriculturii din Bulgaria, Ungaria și România au rămas până acum fără răspuns.
un material AGRARHEUTE
