Ministrul Oros a precizat, într-o conferinţă de presă la sediul primăriei Timișoara, că numărul beneficiarilor pe programul naţional „Tomata” a fost în acest an de 18.300.
„Anul acesta am verificat mai atent, a fost mai greu posibil datorită restricţiei de mişcare impuse de pandemie. Anul acesta, în unele judeţe nu au fost aprobate toate dosarele, de exemplu, în judeţul Timiş din 92 de dosare înregistrate, doar 84 au valorificat producţia. Numărul cel mai mare de beneficiari este în judeţele Galaţi, Olt, Teleorman, Dolj, unde au fost întotdeauna zone legumicole consacrate”, a afirmat Adrian Oros.
Statul trebuie să mute acest ajutor şi spre alte sectoare care sunt în dificultate.
„Pentru legumicultura în spaţii protejate vom face măsură în Pilonul II, astfel încât cei care doresc să facă în continuare legumicultură în spaţii protejate să poată accesa acea măsură, să-şi facă sere sau solarii în care să poată cultiva orice legumă, nu doar tomata, să utilizăm bani europeni, nu să alocăm în fiecare an bani de la buget, pentru că, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, impactul economic asupra agriculturii nu a fost cel aşteptat. Exact în perioadele în care ne aşteptam să scadă importurile de tomate, când se derulau aceste programe, în fiecare an, cantităţile de tomate erau în creştere. Vom vedea până la finele acestui an care este trendul”, a detaliat ministrul Oros.
Cea mai mare problemă pe care o au fermierii mici este cea legată de negociere, pentru că atunci când îşi vând marfa nu reuşesc niciodată să o vândă pe toată la preţuri competitive, iar când îşi cumpără inputurile, le iau la preţuri dezavantajoase. În acest context, ministrul a afirmat că „singura soluţie este cooperativa„.
