122 de ferme mari de vaci împotriva crescătorilor mici și mijlocii

122 de ferme mari de vaci împotriva celor mici și mijlocii;prin eliminarea pragului de 250 de capete, se reduce valoarea subvențiilor pe cap de animal;

Crescătorii mici și mijlocii de vaci i-au atras atenția lui Adrian Oros că, prin eliminarea pragului de 250 de capete, se reduce valoarea subvențiilor pe cap de animal; mulți nu beneficiază decât de acest sprijin cuplat și nu încasează și Ajutor Național Tranzitoriu din cauza datei de referință care a rămas 31 ianuarie 2013.

“Prin urmare, prima consecință a eliminării plafonului de 250 de capete de vaci de lapte pentru care o exploatație poate solicita acordarea SCZ este mai mult decât evidentă: prejudicierea tuturor celor 160.000 de exploatații mici și mijlocii, pentru a satisface interesele oculte ale unui grup de 122 de exploatații de mari dimensiuni”, se arată în memoriului transmis de următoarele:

  • FEDERAȚIA CRESCĂTORILOR DE BOVINE DIN ROMÂNIA (FCBR), reprezentată prin domnul Boca Iacob, în calitate de reprezentant al Consiliului Director
  • ASOCIAȚIA GENERALĂ A CRESCĂTORILOR DE TAURINE DIN ROMÂNIA (AGCTR), reprezentată prin domnul Neață-Împăratu Toader, în calitate de președinte
  • COOPERATIVA AGRICOLĂ GENETICA DIN TRANSILVANIA, reprezentată prin domnul Ilea Arghir, în calitate de președinte
  • COOPERATIVA AGRICOLĂ SOMEȘ-ARIEȘ, reprezentată prin domnul Dan Țandea, in calitate de  președinte
  • COOPERATIVA TIMLACTAGRO, reprezentată prin doamna Adriana Szekely, în calitate de președinte.

Oros  face un pas în spate și anunță: “În urma analizei memoriilor fundamentate primite de la mai multe asociații ale crescătorilor de bovine pentru lapte, am decis păstrarea plafonului maxim de 250 capete pentru acordarea Sprjinului Cuplat Zootehnic (SCZ)”

Redăm mai jos memorial transmis către MADR:

Către:  MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE

În atenția: domnului ministru Oros Nechita Adrian

Referitor la: Notificarea transmisă către Comisia Europeană privind eliminarea plafonului maxim de 250 de capete prevăzut de art 75 din Ordinul 619/2015

Subscrisele:

⦁ FEDERAȚIA CRESCĂTORILOR DE BOVINE DIN ROMÂNIA (FCBR), cu sediul în Tărgu Mureș, str. Budiului nr 76, reprezentată prin domnul Boca Iacob, în calitate de reprezentant al Consiliului Director

⦁ ASOCIAȚIA GENERALĂ A CRESCĂTORILOR DE TAURINE DIN ROMÂNIA (AGCTR), cu sediul în Balotești, Calea București nr. 1, județul Ilfov, reprezentată prin domnul Neață-Împăratu Toader, în calitate de președinte

⦁ COOPERATIVA AGRICOLĂ GENETICA DIN TRANSILVANIA, cu sediul în Apahida, str Libertății nr. 335 C, jud. Cluj, reprezentată prin domnul Ilea Arghir, în calitate de președinte

⦁ COOPERATIVA AGRICOLĂ SOMEȘ-ARIEȘ, cu sediul în Apahida, str. Libertății nr. 335 C, jud. Cluj, reprezentată prin domnul Dan Țandea, in calitate de  președinte

⦁ COOPERATIVA TIMLACTAGRO, cu sediul Sat Bucovat, sat Bucovăț, nr. 370 C, jud. Timiș, reprezentată prin doamna Adriana Szekely, în calitate de președinte

toate cu sediul ales pentru comunicări în Cluj-Napoca, str. Baba Novac nr 28, ap 2, jud. Cluj, persoana responsabilă cu ridicarea corespondenței av. Iulia Maria RUS, prin av. Iulia Maria RUS, colaborator al SCA ”Vescan și Asociații”, înaintăm prezentul

MEMORIU

Prin intermediul căruia vă solicităm să reveniti asupra Notificării transmise către Comisia Europeană, prin care s-a solicitat eliminarea pragului de 250 de capete prevăzut de art. 75 din Ordinul 619/2015 pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, condiţiilor specifice şi a modului de implementare a schemelor de plăţi prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, precum şi a condiţiilor specifice de implementare pentru măsurile compensatorii de dezvoltare rurală aplicabile pe terenurile agricole, prevăzute în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, cu consecința revocării acestei solicitări, pentru următoarele

CONSIDERENTE

Eliminarea pragului mai sus menționat denaturează scopul pentru care a fost instituită posibilitatea acordării SCZ (sprijin cuplat în zootehnie)

Posibilitatea acordării sprijinului cuplat în zootehnie (SCZ) este prevăzută de Ordinul 619/2015, principalul act normativ prin care au fost aplicate în legislația națională prevederile Regulamentului 1307/2013 de stabilire a unor norme privind plăţile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 637/2008 al Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului.

Potrivit art. 70 din Ordinul 619/2015, SCZ se acordă fermierilor activi, crescători de animale din speciile bovine, ovine/caprine, şi crescătorilor de viermi de mătase, în funcţie de efectivul de animale determinate/kg gogoşi crude determinate solicitat/e de beneficiar, din următoarele categorii: a)bivoliţe de lapte; b)ovine; c)caprine; d)taurine din rase de carne şi metişii acestora; e)vaci de lapte; f)viermi de mătase, iar condițiile specifice de acordare a SCZ pentru categoria menționată la art 70 litera e) sunt prevăzute de art 75 din același Ordin, respectiv:

Art. 75: SCZ pentru vacile de lapte se solicită de către fermierii activi pentru un efectiv cuprins între 10 şi 250 de capete vaci de lapte inclusiv, pe beneficiar, cu excepţia celor din UAT-urile din zona montană definită în anexa 8.2 «Lista zonelor eligibile M10, M11, M13» a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2014-2020, aprobat prin Decizia Comisiei C (2015)3.508/26.05.2015, publicată pe site-ul www.madr.ro, «Informare Măsuri de Mediu şi Climă PNDR 2014-2020», «Ghid-informativ-MMC-zone eligibile.xlsx», pentru care se solicită SCZ pentru un efectiv cuprins între 5 şi 250 de capete vaci de lapte, inclusiv, pe beneficiar, care nu au beneficiat de schema prevăzută la art. 74, în anii anteriori, pe beneficiar, în exploataţii cu cod ANSVSA, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a) solicită SCZ pentru un efectiv de minimum 10 şi maximum 250 de capete vaci de lapte inclusiv, care nu au beneficiat de schema prevăzută la art. 74, în anii anteriori, pe beneficiar, în exploataţii cu cod ANSVSA;

b) solicitanţii cu un efectiv mai mare de 250 de capete vaci de lapte beneficiază de SCZ calculat la nivelul a maximum 250 de capete vaci de lapte; (…)

La momentul emiterii Ordinului 619/2015 în mod corect s-a procedat la introducerea plafonului maxim de capete pentru care un beneficiar poate solicita acordarea SCZ, această limitare fiind în deplină concordanță cu SCOPUL pentru care a fost instituită, ab inițio, prin Regulament, posibilitatea acordării acestui tip de sprijin pentru anumite categorii de beneficiari.

Privind înspre Regulamentul 1307/2013 de stabilire a unor norme privind plăţile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 637/2008 al Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului, observăm că acesta a fost emis de Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene, ”având în vedere Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, în special articolul 42 şi articolul 43 alineatul (2)”.

Redăm conținutul acestor articole din TFUE:

Art. 42: Dispoziţiile capitolului referitor la normele privind concurenţa se aplică producţiei şi comercializării produselor agricole numai în măsura stabilită de Parlamentul European şi de Consiliu în cadrul dispoziţiilor şi în conformitate cu procedura prevăzute la articolul 43 alineatul (2), având în vedere obiectivele enunţate la articolul 39.

Consiliul poate autoriza, la propunerea Comisiei, acordarea de ajutoare:

a) în vederea protejării exploataţiilor agricole defavorizate de condiţii structurale sau naturale;

b) în cadrul programelor de dezvoltare economică.

Art. 43 (1)Comisia prezintă propuneri referitoare la elaborarea şi punerea în aplicare a politicii agricole comune, inclusiv înlocuirea organizărilor naţionale cu una dintre formele de organizare comună prevăzute la articolul 40 alineatul (1), precum şi la punerea în aplicare a măsurilor special prevăzute de prezentul titlu. Aceste propuneri trebuie să ţină seama de interdependenţa dintre chestiunile agricole prevăzute de prezentul titlu.

(2) Parlamentul European şi Consiliul, hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară şi după consultarea Comitetului Economic şi Social, stabilesc organizarea comună a pieţelor agricole prevăzută la articolul 40 alineatul (1), precum şi celelalte dispoziţii necesare pentru îndeplinirea obiectivelor politicii comune în domeniul agriculturii şi pescuitului.

Astfel, Regulamentul 1307/2015, încă din Preambul, oferă indicii în legătură cu scopul pentru care a fost emis:

(10): ”Cu toate acestea, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea să acorde plăţi directe fermierilor mai mici, cu timp parţial, întrucât aceşti fermieri contribuie direct la asigurarea vitalităţii zonelor rurale.”

(13):” Repartizarea sprijinului direct pentru venit între fermieri se caracterizează prin faptul că se alocă sume disproporţionate unui număr destul de redus de mari beneficiari. Beneficiarii mai mari, datorită capacităţii lor de a exploata economii de mari proporţii, nu necesită acelaşi nivel de sprijin unitar pentru ca obiectivul sprijinului pentru venit să fie atins în mod eficient. În plus, datorită potenţialului lor de adaptare, marilor beneficiari le este mai uşor să funcţioneze cu niveluri mai reduse de sprijin unitar.”

(36): ”Ţinând cont de necesitatea faptului ca sprijinul unitar pentru fermierii cu exploataţii mai mici să fie suficient în vederea îndeplinirii în mod eficient a obiectivului ajutorului pentru venit, statelor membre ar trebui să li se dea posibilitatea de a redistribui sprijinul direct între fermieri acordându-le o plată suplimentară pentru primele hectare.”

(41)” Obligaţiile legate de diversificarea recoltei ar trebui aplicate astfel încât să se ţină seama de dificultatea cu care se confruntă fermele mai mici (…)”

Potrivit art 52 din Regulamentul 1307/2013,  (1) Statele membre pot acorda sprijin cuplat fermierilor în condiţiile prevăzute în prezentul capitol (denumit în continuare în prezentul capitol „sprijin cuplat”). (2) Sprijinul cuplat poate fi acordat în următoarele sectoare şi producţii: cereale, plante oleaginoase, culturi proteice, leguminoase pentru boabe, in, cânepă, orez, fructe cu coajă lemnoasă, cartof pentru feculă, lapte şi produse lactate, seminţe, carne de oaie şi de capră, carne de vită şi mânzat, ulei de măsline, viermi de mătase, furaje uscate, hamei, sfeclă de zahăr, trestie de zahăr şi cicoare, fructe şi legume şi specii forestiere cu ciclu scurt de producţie. (3)  Sprijinul cuplat poate fi acordat numai în acele sectoare sau în acele regiuni dintr-un stat membru în care anumite tipuri de agricultură sau anumite sectoare agricole care sunt deosebit de importante din motive economice, sociale sau de mediu sunt afectate de anumite dificultăţi.

 Având în vedere cele de mai sus, este limpede a se observa că SCOPUL pentru care a fost emis Regulamentul 1307/2013 este acela de a oferi statelor membre posibilitatea de a acorda sprijin financiar exploatațiilor care se află în imposibilitatea de a se autosusține din punct de vedere financiar.

Plafonarea la 250 a numărului de capete pentru care un beneficiar poate solicita acordarea SCZ în conformitate cu art 75 din Ordinul 619/2015 este în deplină concordanță cu SCOPUL Regulamentului 1307/2013.

Mai mult de atât, prin cele notate la punctul 13 din Preambul, emitentul Regulamentului sugerează faptul că tot sprijinul ar trebui să se îndrepte înspre beneficiarii de dimensiuni mici și mijlocii, deoarece, conform celor reținute, beneficiarii de mari dimensiuni, datorită capacităţii lor de a exploata economii de mari proporţii, nu necesită acelaşi nivel de sprijin unitar pentru ca obiectivul sprijinului pentru venit să fie atins în mod eficient.

Eliminarea plafonului de 250 de capete reprezintă o încălcare a art 39 din TFUE

Potrivit acestui articol,  (1)Politica agricolă comună are ca obiective:

a) creşterea productivităţii agriculturii prin promovarea progresului tehnic, prin asigurarea dezvoltării raţionale a producţiei agricole, precum si prin utilizarea optimă a factorilor de producţie si, în special, a forţei de muncă;

b) asigurarea în acest fel a unui nivel de trai echitabil pentru populaţia agricolă, în special prin majorarea venitului individual al lucrătorilor din agricultură;

c) stabilizarea pieţelor;

d) garantarea siguranţei aprovizionărilor;

e) asigurarea unor preţuri rezonabile de livrare către consumatori.

(2) În elaborarea politicii agricole comune şi a metodelor speciale pe care aceasta le poate implica, vor fi avute în vedere următoarele:

a) caracterul special al activităţii agricole care rezultă din structura socială a agriculturii şi din discrepanţele structurale şi naturale existente între diferitele regiuni agricole;

b) necesitatea de a opera treptat modificările adecvate;

c) faptul că, în statele membre, agricultura este un sector strâns legat de ansamblul economiei.

Obiectivele sale sunt în același timp economice [articolul 39 alineatul (1) literele (a), (c) și (d)] și sociale [articolul 39 alineatul (1) literele (b) și (e)] și urmăresc să protejeze interesele producătorilor și ale consumatorilor. Eliminarea plafonului în discuție conduce la imposibilitatea atingerii atât a obiectivelor economice, dar mai ales a obiectivelor sociale.

Spre exemplu, nu se poate face vorbire nici măcar la nivel teoretic despre asigurarea unui nivel de trai echitabil pentru populaţia agricolă, în special prin majorarea venitului individual al lucrătorilor din agricultură, atâta timp cât chiar factorii decizionali de la cel mai înalt nivel al statului au solicitat diminuarea veniturilor cuvenite proprietarilor de exploatații de familie.

În viziunea politicilor europene de dezvoltare rurală, fermele familiale garantează siguranţa alimentară, protejează mediul natural şi reduc fenomenul sărăciei rurale. Politica de dezvoltare rurală a fiecărui stat membru ar trebui să includă măsuri care sprijină fermele familiale şi pot răspunde nevoilor lor de restructurare, modernizare, dezvoltare a capitalului uman şi de creştere a culturii antreprenoriale.

În cazul admiterii solicitării înaintate prin Notificare, consecințele asupra exploatațiilor mici și mijlocii ar fi dezastruoase și ireversibile

 O eliminare a pragului de 250 de capete constituie o veritabilă încălcare a SCOPULUI Regulamentului 1307/2013, fiind de natură a scădea cuantumul sprijinului cuvenit/cap animal și ar conduce la încasarea de sume astronomice de către beneficiarii proprietari ai unor exploatații de dimensiuni mari, despre care nu se poate spune spune că s-ar afla în situații de dificultate economică, acest tip de exploatații fiind capabile să să se autosusțină din punct de vedere financiar și să genereze profit considerabil.

O primă consecință catastrofală pentru exploatațiile mici și mijlocii este legată de dezechilibrul care se creează la nivelul cash-flow-ului entității beneficiare, activitatea investițională, financiară și de exploatare a acestora fiind în mod grav afectate de scăderea cuantumului SCZ/cap animal.

În acest sens, în urma unui simplu calcul matematic, ajungem la concluzia că în cazul unei exploatații cu 100 capete vaci de lapte eligibile, SCZ ar urma să scadă cu aproximativ 3800 de euro, suma care, în cele mai multe cazuri, reprezintă unicul profit realizat într-un an de o exploatație de asemenea dimensiune. Prin urmare, fermirii aflați într-o astfel de situație, pe lângă pierderea profitului, și-ar pierde și motivația de a continua activitatea, fapt care ar duce la desființarea multor ferme de familie. Or, tocmai fermele mici și mijlocii, de familie, sunt cele care produc lapte de foarte bună calitate, în mare parte ecologic, fiind unicele capabile să susțină dezvoltarea pieței locale și să creeze un lanț scurt producător-consumator, iar diminuarea sprijinului pentru aceste ferme ar crea o gravă destabilizare socială și economică în mediul rural, mai ales în zonele de deal și munte, unde, în cele mai multe cazuri, profitul  generat de exploatația de vaci de lapte reprezintă unicul venit al familiei. Evident, acest fapt ar fi în deplină contradicție cu misiunea și prioritățile PAC.

Pe de altă parte, o fermă de dimeniuni mari, cu 1000 de capete de vaci de lapte eligibile, ar ajunge să încaseze cu aproximativ 300.000 euro în plus în fiecare an, sume de bani care, conform SCOPULUI Regulamentului 1307/2013 ar trebui repartizate exploatațiilor cu încasări mici, aflate în reală dificultate.

Prin urmare, prima consecință a eliminării plafonului de 250 de capete de vaci de lapte pentru care o exploatație poate solicita acordarea SCZ este mai mult decât evidentă: prejudicierea tuturor celor 160.000 de exploatații mici și mijlocii, pentru a satisface interesele oculte ale unui grup de 122  de exploatații de mari dimensiuni.

Însă, conform art 288 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, Regulamentul are aplicabilitate generală. Acesta este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în fiecare stat membru. România are obligația de a aplica, în litera și, mai ales în spiritul legii, prevederile Regulamentului în integralitate, în concordanță cu scopul REAL pentru care acest tip de sprijin a fost instituit.

Polarizarea acestui tip de activitate este contrară politicilor europene și naționale referitoare la dezvoltarea fermei de familie. De asemenea, susținerea unei astfel de măsuri este în contradicție și cu declarațiile publice ale ministrului agriculturii, care, în repetate rânduri și-a construit discursul tocmai pe ideea susținerii dezvoltării exploatațiilor de familie, precum și pe ideea reîntoarcerii în România a forței de muncă migrate în străinătate și menținerea unei activități economice în zonele rurale.

Cu stimă,

prin av. RUS Iulia Maria

Din cadrul SCA VESCAN SI ASOCIATII

Related posts

Leave a Comment