Alimentatia vacilor de lapte

Ce au de făcut micii crescători de vaci pentru a putea încasa ajutorul de 7.000 de euro; Solicitarea se depune la APIA 25 septembrie – 23 octombrie 2020

Alimentatia vacilor de lapte

România deține un șeptel de cca. 2 milioane de capete de taurine, ceea ce reprezintă aprox. 2,30% din totalul efectivului exploatat la nivelul Uniunii Europene (faostat 2017). 90% din vacile din România sunt crescute în ferme de tip asociativ-familiale sau simple gospodării, iar restul de 10% în ferme de tip industrial (MADR, 2017). Acest articol, pus la dispozitie de IBNA Balotesti, se adresează acelor exploatații cu caracter tradițional și își propune să înlesnească pentru fermieri înțelegerea principiilor de alimentație caracteristice sistemului românesc de exprimare a necesarului nutritiv al animalelor și a valorii nutrețurilor.

Pentru ca o vacă să producă lapte de calitate, în codiții de eficiență economică, aceasta trebuie să primească o rație echilibrată.

Necesarul nutrițional al unui animal se compune din necesarul pentru întreținerea funcțiilor vitale (ceea ce necesită animalul ca să poată trăi) și necesarul pentru producția de lapte. Exprimarea acestui necesar nutrițional se face cu ajutorul a cel puțin 5 principii nutritive:

substanță uscată (kg/cap/zi),

energie (UNL/cap/zi),

 proteină (g PDI/cap/zi),

minerale (g Ca și P/cap/zi) și

caroten (mg/cap/zi).

Necesarul nutrițional al unui animal se compune din necesarul pentru întreținerea funcțiilor vitale (ceea ce necesită animalul ca să poată trăi) și necesarul pentru producția de lapte.
Ne puteti contacta si la telefon 0790218611

SUBSTANȚA USCATĂ

Taurinele sunt animale poligastrice, prezentând anumite particularități la nivelul sistemului digestiv.

Astfel, stomacul acestora este tetracameral și specializat în valorificarea furajelor de volum (bogate în celuloză). Pentru o bună funcționare a prestomacurilor este necesară acordarea unei atenții deosebite structurii și conținutului rației. Pentru evaluarea acestui parametru, trebuie să ținem cont de structura fizică a rației (particulele de furaj trebuie sa aibă dimensiuni cuprinse între 1 – 3 cm.), coeficientul optim de încărcare (kg SU/UN între 1,5 și 3,3) și fermentescibilitatea mijlocie (nivel de energetice echilibrat).

ENERGIA

Se măsoară în unități nutritive lapte (UNL), sistem românesc, propus în 1991 de Ghe. Burlacu. Necesarul vacilor este de cca. 0,95 UNL/100 kg greutate vie și de 0,48 UNL/litru de lapte.

Necesarul vacilor este de cca. 0,95 UNL/100 kg greutate vie și de 0,48 UNL/litru de lapte.
Necesarul de energie pentru o vaca de 550 kg si o productie zilnica de 20 L lapte/zi

Tabelul de mai sus permite stabilirea exactă a necesarului zilnic de energie al unei vaci de lapte. Acesta se află la intersecția dintre linia corespunzătoare greutății vii a vacii cu coloana producției de lapte. În cazul de mai sus, o vaca cu o greutate de 550 kg și o producție zilnica de 20 litri de lapte/zi, va necesita un aport energe ic de 14,70 UNL.

PROTEINA

Pentru exprimarea necesarului de proteină se recomanda sistemul francez care presupune folosirea proteinei digestibile în intestin (g PDI). Acest sistem ține cont de capacitatea biomasei ruminale de a prelucra sursele de proteină, atât din punct de vedere energetic, cât și din punct de vedere al conținutului de azot.

Ne puteti contacta si la telefon 0790218611

Astfel, sistemul PDI presupune exprimarea necesarului exprimat in PDIE (proteina digestibilă în intestin permisă de conținutul energetic al rației) și PDIN (proteina digestibilă în intestin permisă de conținutul în azot al rației). Cele trei valori trebuie să fie egale (necesarul se exprima in g PDI, iar aportul în g PDIE și g PDIN), având în vedere ca vaca poate valorifica aportul proteic doar la nivelul parametrului cel mai mic.

Daca o vacă are un necesar de 1.250 g PDI, iar rația cu care este hrănită asigură un aport de 1.000 g PDIE și 1.300 g PDIN, vaca va primi prin rație un aport real de proteină de doar 1.000 g PDI/zi, ceea ce nu este suficient!

Necesarul de întreținere al unei vaci este de cca. 67,5 g PDI/100 kg greutate vie și de 50 g PDI/litru de lapte produs.

Vaca exemplificată aici, va avea un necesar de 1.371 g PDI.
Vaca exemplificată aici, va avea un necesar de 1.371 g PDI

Și în acest caz, intersecția dintre linia determinată de greutatea vacii și coloana definită de nivelul producției determină necesarul de proteina al animalului. Vaca exemplificată aici, va avea un necesar de 1.371 g PDI.

MACROMINERALELE

Fermierii trebuie să acorde o atenție deosebită aportului de calciu (g Ca/zi) și fosfor (g P/zi) deoarece acestea joacă un rol vital în menținerea bunăstării animalelor producătoare de lapte.

Se recomandă câte 5 g de Ca și P pentru fiecare 100 kg greutate vie a animalului și câte 3 g, respectiv 2 g, de Ca și P pentru fiecare litru de lapte produs.

O vacă de 550 kg și cu o producție de 20 litri de lapte va avea următorul necesar de macroelemente:

Întreținere: 550 kg GV/100 * 5,0 g Ca = 27,5 g Ca

Producție: 20 L lapte * 3,0 g Ca/L = 60,0 g Ca

Total: 87,5 g Ca

Întreținere: 550 kg GV/100 * 5,0 g P = 27,5 g P

Producție:    20 L lapte * 2,0 g P/L = 40,0 g P

Total: 67,5 g P

VITAMINELE

În general, aportul vitaminic se asigură prin suplimente și premix-uri, iar în grija fermierului rămâne doar echilibrarea surselor de caroten.

Necesarul vacilor de lapte este de 15 mg/100 kg GV și 15 mg/1 L lapte. Astfel, vaca exemplificată va avea un necesar de 382,5 mg caroten/zi.

RAȚIA ZILNICĂ

Furajele care formează rația zilnică reprezintă surse de nutrienți (UNL, PDI, Ca, P, caroten etc). Dezideratul major este acela de a găsi combinarea optimă a acestora astfel încât necesarul nutrițional al vacilor să fie satisfăcut în proporție de 100%.

Având în vedere variabilitatea producției de lapte a unui efectiv de vaci de lapte, se recomandă optimizarea unor rații individuale sau formarea de grupe tehnologice. Pentru a ușura această muncă a nutriționistului se poate aplica următoarea strategie de alimentație:

– se va calcula o rație de bază care să satisfacă necesarul vacilor pentru întreținere și producția a 10 litri de lapte;

– producția de lapte ce depășește cei 10 litri asigurați prin rația de bază va fi susținută cu ajutorul unui nutreț combinat de completare astfel optimizat încât, prin administrarea unui kg, să asigure producția a 2 L de lapte.

O rație bine echilibrată, destinată vacii prezentate aici va avea următoarele structură și caracteristici:

– 25 kg siloz de porumb

– 8 kg fân de lucernă

– 5 kg nutreț combinat IBNA pentru vaci în lactație exploatate în sistem semiintensiv.

Prin combinarea celor trei furaje, rația asigură bunăstarea vacii și manifestarea potențialului genetic al acesteia. Avantajul principal al acestei metode consta în faptul că rația este foarte versatilă doar prin modificarea cantității de nutreț combinat în funcție de variația producției de la o zi la alta sau de la o vacă la alta.

IBNA Balotesti vă propune un nutreț combinat a cărui structură și optimizare au rezultat în urma studiilor efectuate de cercetători cu experiență vastă în domeniu.

De asemenea, specialiștii noștri stau la dispoziția crescătorilor care doresc consultanță în domeniul nutriției vacilor de lapte. Pentru detalii suplimentare va asteptam cu drag la numarul de telefon 0790218611 sau ne puteti scrie la emailul agrimanet@agrimanet.ro ! Gasiti pe MAGAZINUL FERMIERULUI gama de nutreturi combinate, concentrate proteino-vitamino-minerale si premixuri vitamino-minerale produse de IBNA Balotesti

Related posts

Leave a Comment